facebook
Connect with us

4 aprilie. 158 de ani de la înființarea Academiei Române

Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an la 4 aprilie, aceasta fiind data la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de către prezidiul instituţiei, cu prilejul „Zilei Porţilor Deschise”.

Înfiinţată la 1/13 aprilie 1866, ca „Societate Literară Română”, şi-a început activitatea în anul următor, sub numele de „Societatea Academică Română”. La 29 martie 1879, prin înalt decret, „Societatea Academică Română” a fost declarată institut naţional, sub numele de „Academia Română”, notează Agerpres.

Prima şedinţă a Societăţii Literare Române a avut loc la 6 august 1867, iar la 24 august 1867, s-a aprobat Statutul Societăţii Literare Române, care menţiona constituirea Societăţii Academice Române ”cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români”. La 31 august, a fost aleasă conducerea Societăţii: preşedinte – Ion Heliade Rădulescu; vicepreşedinte – Timotei Cipariu şi secretar – August Treboniu Laurian.

La 29 martie 1879, prin înalt decret, Societatea Academică Română era declarată institut naţional, sub denumirea de Academia Română, având trei secţii: literară, istorică, ştiinţifică.

Încă de la început, Academia a fost concepută ca o instituţie naţională, lucru exprimat atât prin componenţa ei – membri aleşi din toate provinciile româneşti: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania şi Basarabia şi câte doi din Banat, Bucovina, Maramureş şi Macedonia – cât şi prin programul anunţat. Scopul ei a fost elaborarea ortografiei şi a gramaticii limbii române, începerea şi realizarea unui dicţionar al limbii române. Dintre primii membri putem menţiona personalităţi importante ale vieţii culturale şi naţionale din întreg spaţiul românesc: Iosif Hodoş din Maramureş; Timotei Cipariu şi George Bariţiu din Transilvania; Andrei Mocioni (Mocsony) şi Vicenţiu Babeş din Banat; Alexandru Hurmuzachi din Bucovina; Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian şi C.A.Rosetti din Muntenia.

Ca instituţie naţională, Academia Română a împlinit, în plan cultural şi ştiinţific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. De-a lungul existenţei sale, în Academia Română s-au regăsit reprezentanţi marcanţi din toate domeniile ştiinţelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ş.a.), ale literaturii şi artei, reprezentanţi ai cultelor, armatei şi vieţii politice.Prin Decretul din 9 iunie 1948, aceasta a fost transformată în Academia Republicii Populare Române, iar la 5 ianuarie 1990, s-a semnat Decretul – Lege prin care Academia Română se reorganiza, redevenind, astfel, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării.

În prezent, Academia Română are 14 secţii, 3 filiale, în Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, institute, centre de cercetare ştiinţifică pe diverse domenii şi fundaţii. Pe lângă acestea, se numără şi Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înfiinţată în 1938) şi revista ”Academica” (înfiinţată în oct. 1990).

Facebook