Mafia media, front comun pentru salvarea scaunului Lianei Arsenie, garanția că pot scăpa de pușcărie prin prescripție
Un fenomen tot mai vizibil în spațiul public arată cât de strâns sunt legate anumite zone ale presei de interesele din justiție. În ultimele săptămâni, mai multe televiziuni și site-uri cunoscute pentru obediența lor față de putere au declanșat un adevărat front mediatic în apărarea Lianei Arsenie, prezentată forțat drept „victimă” a unor atacuri politice sau a unor presupuse campanii de denigrare.
În realitate, miza este mult mai mare decât imaginea unui magistrat. Este vorba despre menținerea unui mecanism-cheie al impunității, în care dosarele sensibile pot fi amânate până la prescripție, iar răspunderea penală devine o iluzie.
Presa ca scut pentru justiția capturată
Discursul este aproape identic pe toate canalele: minimalizarea problemelor, discreditarea oricărei investigații, etichetarea criticilor drept „extremiști” sau „agenți ai haosului”. Nicio analiză serioasă, nicio întrebare incomodă despre deciziile controversate, despre tergiversări sau despre efectele reale ale acestui tip de justiție asupra societății.
Această sincronizare nu este întâmplătoare. O parte a presei nu mai joacă rolul de câine de pază al democrației, ci pe cel de bodyguard al sistemului. Iar Liana Arsenie a devenit simbolul perfect: un pilon de stabilitate pentru un mecanism care funcționează lent, opac și extrem de previzibil în favoarea celor cu dosare grele.
De ce este vitală protejarea ei
Pentru rețelele politico-mediatico-judiciare, menținerea Lianei Arsenie în funcție înseamnă continuitate. Continuitatea deciziilor convenabile, a ritmului calculat al dosarelor și, mai ales, a prescripției ca instrument de salvare pentru inculpați de lux.
Nu întâmplător, cei mai vocali apărători ai ei sunt aceiași care au justificat ani la rând:– închiderea marilor dosare pe „vicii procedurale”,– mutarea răspunderii de la fapte la termene,– transformarea justiției într-un joc de nervi și timp.
Un mesaj periculos pentru societate
Ceea ce se transmite public este devastator: nu contează ce ai făcut, contează pe cine cunoști și cine te apără la televizor. Într-un astfel de climat, încrederea în justiție se prăbușește, iar ideea de egalitate în fața legii devine o ficțiune.
Mafia media nu apără principii, ci scaune. Iar scaunul Lianei Arsenie este, pentru mulți dintre cei cu schelete în dulap, garanția că timpul va lucra în favoarea lor și că prescripția va face ceea ce justiția nu mai este lăsată să facă: să stabilească vinovății.
Atâta timp cât această alianță dintre presă și justiție rămâne neatinsă, România nu se va confrunta cu lipsa legilor, ci cu lipsa voinței de a le aplica. Iar adevărata problemă nu este zgomotul mediatic, ci liniștea care se așterne peste dosarele care nu mai ajung niciodată la verdict.