Roxana Mînzatu: Din cauza deficitului, alocarea pentru România din SAFE s-a redus de la 21 la 16,7 mld. de euro 

Din cauza deficitului mare, alocarea pentru România prin mecanismul SAFE s-a redus de la 21 de miliarde la 16,7 miliarde de euro, a declarat comisarul responsabil cu drepturile sociale și competențele, locuri de muncă de calitate și pregătire. Totuși, în ceea ce privește o altă temă importantă pentru țară, România „a reușit să adapteze cu succes PNRR la realitatea curentă”, potrivit reprezentantei CE.

Comisarul Mînzatu a mai spus că va susține în perioada următoare România astfel încât să își crească rata de ocupare, să îmbunătățească competențele de bază ale populației și să rezolve deficitul de competențe digitale.

În primul său an de mandat, Roxana Mînzatu spune că a reușit să dedice cel puțin 14% din fondurile de coeziune – peste 100 de miliarde de euro – pentru investiții sociale, o creștere cu 50% a bugetului Erasmus+, lansarea Uniunii Competențelor, dar și să creeze la Bruxelles o rețea de 12 români aflați în poziții cheie în cabinetele altor comisari europeni.

„A fost un an de ascultat, de testat idei și de câștigat încredere”, spune Roxana Mînzatu.

România ar fi putut primi și mai mulți bani prin SAFE

România a primit a doua cea mai mare alocare, 16,7 miliarde de euro, în mecanismul european SAFE de finanțare a cheltuielilor pentru apărare. La momentul respectiv, fostul ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu, declara că Bucureștiul ar fi primit și mai mult dacă nu avea un deficit bugetar mare. Comisarul european Roxana Mînzatu a participat direct la aceste decizii și confirmă acest lucru.

„Este adevărat că din cauza deficitului mare, alocarea pentru România s-a redus de la 21 de miliarde la 16,7 miliarde, totuși România are a doua cea mai mare alocare, după Polonia, iar condițiile de împrumut vor fi standard pentru toate țările”, a declarat Roxana Mînzatu.

Reforma companiilor de stat trebuie „făcută imediat”

O altă prioritate pentru România este reformarea companiilor de stat, care trebuie, în opinia reprezentantei CE, „făcută imediat”. „Ministrul Pîslaru spunea că reforma companiilor de stat este o urgență de bun simț. Restructurarea trebuie făcută imediat, deoarece aceste companii înghit fonduri care ar putea fi redirecționate în alte părți unde e nevoie reală de ele”, a spus Mînzatu.

Ea spune că a înțeles că Guvernul a prioritizat reforma prin reactivarea Comitetului Național pentru Reforma Companiilor de stat, care va face un inventar al lor pentru a se vedea unde e cu adevărat necesar ca statul să fie prezent. „Există și jaloane din PNRR legate de restructurarea companiilor, care condiționează accesul la fonduri europene”, ne reamintește reprezentanta Comisiei Europene.

Alocarea de 60 mld. de euro pentru România în propunerea de buget propusă de Comisie trebuie apărată de București

România are o alocare de circa 60 de miliarde de euro în propunerea de buget pusă pe masă de Comisie pentru următorul buget multianual, potrivit comisarului Mînzatu. Această propunere va fi analizată și negociată intens în următoarea perioadă de către statele membre în Consiliu și de către Parlamentul European.

„România trebuie să aibă o poziție fermă în Consiliu, să participe la arhitectura, la modul în care se va concretiza această propunere a noastră pentru următorul buget. Trebuie să-și susțină prioritățile și să nu dea înapoi”, este îndemnul Roxanei Mînzatu pentru autoritățile de la București.

PNRR: Utilizarea tuturor banilor din componenta de grant, obiectiv principal

Roxana Mînzatu a subliniat importanța programului PNRR pentru România. „Nu vreau să intru în discuții despre greșeli sau probleme, ci despre unde suntem astăzi. Mai avem mai puțin de un an de implementare. Obiectivul principal este finalizarea proiectelor deja începute care se pot finaliza până în august 2026 și utilizarea tuturor banilor din componenta de grant (13 miliarde de euro – care sunt bani gratuiți)”, a explicat reprezentanta CE.

Roxana Mînzatu spune că, în final, România „a reușit să adapteze cu succes PNRR la realitatea curentă”. Ea spune că a fost o muncă foarte complicată gestionată foarte bine de București. „Premierul și miniștrii implicați au reușit să asigure integral fondurile nerambursabile. Am reușit, împreună cu ministrul energiei (și aici a fost un efort comun), să explicăm sensibilitățile legate de decarbonizare și îl felicit pe Bogdan că a reușit să obțină o soluție benefică pentru România”, a mai spus comisarul european.

Prioritățile majore ale României pe care Mînzatu le va susține în următorul an

În calitatea sa de comisar european din partea României și politician cu influență la Bruxelles, Roxana Mînzatu a spus care sunt prioritățile țării pe care le va promova și susține în următorul an.

„În primul rând, România trebuie să crească rata de ocupare a forței de muncă (în 2024 de 69,5%, față de 75,8% în UE) prin integrarea pe piața muncii a femeilor, a tinerilor, a persoanelor slab calificate, a romilor și a persoanelor cu handicap. Ar fi un stimulent major pentru economia României”, spune comisarul.

În al doilea rând, România ar trebui să abordeze numeroasele deficite de competențe care afectează competitivitatea economiei sale și să își consolideze sistemul de învățământ. „Scăderea rezultatelor PISA arată că setul de competențe de bază se erodează, ceea ce subminează atât capacitatea de inserție profesională, cât și coeziunea socială pe termen lung. De exemplu, aproape jumătate dintre elevii români nu au competențe de bază la matematică, citire și științe. 74% dintre elevii români nu au competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 43%. În pofida unei ponderi relativ ridicate a absolvenților în domeniul IT (7%)”, a explicat vicepreședintele CE.

Erasmus+, „scutul democrației noastre”, vine cu buget mărit

Întrebată ce părere are despre reforma programei de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, publicată recent în transparență de Ministerul Educației și care a generat critici puternice din mediul academic (a fost numită „retrogradă” și „desincronizată” de realitățile lumii actuale), vicepreședinta CE a afirmat că educația, programa școlară, organizarea anului școlar, toate sunt competențe ale statelor membre.

„Comisia Europeană nu poate interveni, dar poate, și o face de multă vreme, ajuta financiar și mai ales prin facilitarea de schimburi de bune practici. Ce înseamnă financiar? Bani din Fondul Social European, de exemplu, care pot și sunt folosiți pentru a finanța procesul educațional”, a explicat ea.

În acest context, Mînzatu a vorbit despre eficiența programului Erasmus+, pe care îl numește „scutul democrației noastre”. Ea spune că a propus, în viitorul buget al UE, majorarea cu 50% a bugetului programului.

Comisarul reamintește aici și cea de-a cincea competență de bază definită de Comisie recent în Uniunea Competențelor: cetățenia. „Competența de cetățenie protejează democrația din interior: creează cetățeni informați, responsabili și solidari, capabili să recunoască și să respingă extremele. În esență, este un antidot educațional împotriva radicalizării, naționalismului extremist și a izolării de restul Europei. Vom pune umărul la implementarea ei”, a adăugat vicepreședinta CE.

Cel mai dificil proiect al anului pentru comisar

Întrebată care este cel mai dificil dosar legislativ sau inițiativă de politică publică pe care l-a gestionat în acest an, Roxana Mînzatu a spus că este vorba despre proiectul european de schimbare a legislației privind plata drepturilor sociale către cetățenii care trăiesc într-un alt stat membru al Uniunii Europene, de la ajutorul de șomaj la pensie sau concediu de boală.

„Nu am avut susținerea președinției poloneze și daneze, cele două țări care au condus Consiliul UE în ultimele luni. Nu au susținut schimbarea, pentru că elaborarea unor standarde minime în domeniul muncii și asigurării sociale nu ar fi fost printre prioritățile lor”, a explicat comisarul.

Ea a adăugat că de la 1 ianuarie 2026 va readuce pe agenda Consiliului Uniunii Europene schimbarea legislației privind drepturile sociale, odată cu preluarea președinției rotative de către Cipru, care și-a exprimat deja susținerea.

Roxana Mînzatu: bilanțul după un an de mandat și planuri de viitor

Portofoliul pe care Roxana Mînzatu îl gestionează în cadrul Comisiei Europene cuprinde toate politicile sociale și educaționale. „Gestionez, în cadrul Comisiei, toate politicile sociale și educaționale. Tot ceea ce este legat de oameni. 20% din bugetul UE este în gestiunea mea directă”, explică ea.

Vicepreședinta CE spune că s-a luptat și a obținut, prin negociere directă cu Ursula von der Leyen, în propunerea de buget european înaintată de Comisie, ca un minim de 14% din sumele alocate pentru planurile de țară, în fiecare țară, să fie folosite pentru cheltuieli sociale. Asta înseamnă fonduri de circa 100 de miliarde de euro. „Noul Cadru Financiar Multianual (MFF) pune accent pe dimensiunea socială – cel puțin 14% din fondurile pentru Parteneriat Național și Regional vor fi dedicate investițiilor în oameni (educație, competențe, incluziune)”, precizează comisarul european.

Totodată, Mînzatu spune că a propus creșterea bugetului Erasmus+, programul Uniunii Europene pentru educație, formare, tineret și sport, cu 50%, la 40,8 miliarde de euro, cu accent pe incluziune. „Este foarte popular și în România și vreau să menționez aici dorința mea ca fiecare copil să aibă parte de o mobilitate Erasmus măcar o dată în anii de formare. Pentru asta, fiind conștientă și de inaccesibilitatea curentă a programului pentru tineri din zone vulnerabile ale societății, am propus un buget cu 50% mai mare pentru Erasmus în noul buget multianual, ajungând la peste 40 de miliarde de euro”, a spus Mînzatu.

Mai mult, vicepreședinta CE spune că a sprijinit, în ultimul an, „un număr record” de români – 12 – pentru obținerea unor poziții cheie în cabinetele altor comisari europeni. Unii dintre aceștia sunt șefi de cabinet sau adjuncți ai acestora. De exemplu, Alina Ujupan este șefa de cabinet a Roxanei, fiind prima dată în istoria cabinetelor când există un șef de cabinet român care este și femeie.

Mînzatu a mai spus că în primele sale 100 de zile de mandat a fost lansată Uniunea Competențelor, care este o inițiativă strategică a Comisiei Europene menită să ajute statele membre ale UE să colaboreze pentru a se asigura că oamenii dobândesc competențele potrivite pentru piața muncii, în special în contextul tranzițiilor digitale și ecologice. „Scopul ei este de a avea oameni pregătiți pentru meseriile de azi și de mâine. Și această pregătire începe pe băncile școlii, începe cu competențele de bază, de la citit, scris, socotit până la competențele digitale și ce am mai introdus noi, a cincea competență – cetățenia. Doar 1 din 3 tineri verifică veridicitatea informațiilor pe care le află online. Și cu asta spun totul”, explică reprezentanta CE.

O prioritate esențială este sprijinirea tranziției forței de muncă, potrivit Roxanei Mînzatu. În cadrul Uniunii Competențelor a fost lansată Inițiativa Garanția Competențelor pe care executivul UE o pilotează acum. Aceasta propune un buget de 14 milioane și se adresează în special industriei auto: „Știm cu toții prin ce transformări trece industria auto acum, sunt oameni care au lucrat o viață acolo și sunt în pericol să-și piardă locul de muncă. Acest pilot testează inițiativa și permite angajatorilor să ofere oamenilor posibilitatea de a se recalifica pentru joburi în domenii ale viitorului. Sunt oameni cu multă experiență, încă departe de pensionare și care trebuie să continue să aibă un job. Companiile din România pot participa la acest apel, deschis până pe 29 ianuarie”.

Alte priorități majore includ elaborarea unui pachet de mobilitate a muncitorilor pentru a asigura drepturi și condiții mai bune românilor și tuturor celor care lucrează în UE, precum și avansarea agendei de Educație, cu accent pe programe precum Erasmus, competențe pentru cetățenie și un viitor pachet dedicat profesorilor, a mai spus Mînzatu.

Ea a adăugat că este necesară îmbunătățirea rezultatelor testelor PISA la nivel european. „Bineînțeles că sunt multe lucruri de făcut. De implementat, de urmărit. Ultimele teste PISA arată că nu stăm foarte bine în ce privește educația. Nici în țară, nici la nivel european”, potrivit Roxanei Mînzatu.

Nu în ultimul rând, vicepreședinta CE vrea să se implice în combaterea violenței de gen: „Știrile care au venit anul acesta din România sunt cutremurătoare. Ca vicepreședintă, aș vrea să mă implic mai mult în eliminarea violenței împotriva femeilor, aș vrea mai multă protecție pentru ele, mai multe femei în funcții publice și de conducere, și, până la urmă, mai multă educație în acest sens. Am participat și am susținut numeroase inițiative și conferințe pe subiect, dar întotdeauna este loc de mai bine.”