Rusia a înființat o bază de spionaj pe un feribot care s-a scufundat în Marea Baltică acum 30 de ani

O investigație realizată de publicațiile germane WDR, NDR și Süddeutsche Zeitung dezvăluie o ipoteză tulburătoare: Rusia ar fi instalat o bază subacvatică de spionaj pe epava feribotului Estonia, scufundat în Marea Baltică acum trei decenii.

Informațiile provin din surse din cadrul serviciilor de securitate NATO și sugerează că Moscova ar fi folosit epava pentru antrenamente de supraveghere și recunoaștere a activităților navale ale Alianței Nord-Atlantice.

Tragedia navală care a devenit paravan pentru o operațiune secretă

Feribotul Estonia s-a scufundat în septembrie 1994, în timpul unei furtuni, pe ruta Tallinn–Stockholm. Catastrofa s-a soldat cu 852 de morți, iar trupurile multor victime se află încă la o adâncime de 80 de metri, la 35 de kilometri de insula finlandeză Utö. După tragedie, autoritățile din Finlanda, Estonia și Germania au interzis accesul la epavă, pentru a proteja locul de odihnă al victimelor.

Această restricție, susțin investigatorii, ar fi fost exploatată de serviciile secrete ruse pentru a instala echipamente sofisticate pe vasul scufundat. Dispozitivele ar fi capabile să controleze drone subacvatice și roboți, dar și să colecteze „amprentele acustice” ale navelor NATO, sunetele unice produse de motoarele și elicele fiecărui vas de război, scrie MoscowTimes.

Unitatea subacvatică a Kremlinului 

Operațiunea ar fi coordonată de Direcția Principală pentru Cercetări Subacvatice (GUGI), o structură ultrasecretă care raportează direct Ministerului rus al Apărării. Această unitate specializată are în atribuții misiuni de spionaj, sabotaj și recunoaștere desfășurate la mari adâncimi.

Potrivit surselor citate de presa germană, GUGI dispune de o flotă de nave și mini-submarine destinate operațiunilor speciale, printre care se află și nava Yantar – considerată de NATO una dintre cele mai active nave de spionaj ale Rusiei. Alianța a detectat în repetate rânduri Yantar în apropierea cablurilor submarine și a infrastructurii critice din Marea Nordului și Marea Baltică.

Permisiunea Finlandei, urmată de activitate submarină intensă

Între anii 2021 și 2024, Finlanda a ridicat temporar interdicția de acces într-o parte a zonei protejate pentru a desfășura o nouă anchetă privind cauzele naufragiului. În acea perioadă, observatorii NATO au semnalat o creștere bruscă a activității submarinelor ruse în regiune.

Concomitent, alte state europene, printre care Lituania, Letonia, Marea Britanie și Irlanda, au raportat descoperirea unor senzori subacvatici neidentificați, despre care anchetatorii cred că ar proveni din Rusia.

O rețea de achiziții prin companii-paravan

Investigația arată și o altă fațetă a acestei operațiuni. De-a lungul mai multor ani, companii rusești ar fi achiziționat tehnologie occidentală avansată de supraveghere subacvatică prin intermediul unei rețele de firme intermediare, inclusiv entități înregistrate în Cipru. Valoarea totală a acestor contracte se ridică la aproximativ 50 de milioane de dolari.

Marea Baltică, noul teren al confruntării tăcute

Dezvăluirile jurnaliștilor germani conturează imaginea unei lupte invizibile desfășurate în adâncurile mării, unde fiecare cablu, fiecare semnal și fiecare ecou acustic pot deveni arme strategice. Epava feribotului Estonia, transformată într-o zonă inaccesibilă publicului, ar fi devenit, potrivit surselor citate, un punct nevăzut din care Moscova își ascultă adversarii.