Percheziții la Brașov și Galați: politicieni și șefi de instituții vizați într-un dosar de mită și trafic de influență

Procurorii DNA au descins joi la sediile unor instituții publice și la locuințele unor politicieni din Brașov și Galați, într-un dosar de luare de mită, dare de mită și trafic de influență. Printre cei vizați se află Liviu Cocoș, directorul general al Companiei de Apă Brașov și fost primar al stațiunii Predeal, dar și un vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov. Ancheta scoate la iveală o posibilă rețea de corupție care ar fi controlat contracte publice și resurse financiare importante.

Joi dimineață, procurorii anticorupție au desfășurat percheziții de amploare la Compania de Apă Brașov, la sediile unor instituții publice și la domiciliile unor politicieni din Brașov și Galați. Surse judiciare susțin că în centrul investigației se află suspiciuni grave de luare de mită, dare de mită și trafic de influență, acuzații care indică o posibilă rețea bine organizată, formată din oficiali locali și persoane din conducerea companiilor publice.

Printre cei vizați se află Liviu Cocoș, actualul director general al Companiei de Apă Brașov și prim-vicepreședintele filialei locale a PNL. Cocoș nu este străin de scandaluri: în 2017 a fost condamnat definitiv la un an de închisoare pentru abuz în serviciu, după ce, în calitate de primar al stațiunii Predeal, a atribuit locuințe ANL pe criterii preferențiale, favorizând persoane cu punctaj mai mic în defavoarea celor îndreptățiți. În prezent, acesta este suspectat că ar fi implicat în scheme ilegale de influențare a contractelor publice.

De asemenea, printre numele vehiculate în dosar se află și Todorică Constantin Șerban, vicepreședinte al Consiliului Județean Brașov. Implicarea unor persoane aflate la vârful administrației locale ridică semne de întrebare cu privire la nivelul de corupție și control politic asupra banilor publici. Procurorii au efectuat majoritatea perchezițiilor în Brașov, dar au vizat și două locații din Galați, încercând să adune documente, date informatice și alte probe care să susțină acuzațiile.

Acest nou scandal arată, încă o dată, cum interesele politice și personale ajung să primeze în fața interesului public, în timp ce fonduri importante care ar trebui să fie folosite pentru dezvoltarea comunităților sunt direcționate spre rețele de influență și corupție. Deși, în acest moment, cei vizați beneficiază de prezumția de nevinovăție, amploarea descinderilor arată că România continuă să se confrunte cu probleme majore în lupta împotriva corupției la nivel înalt.