A rezolvat milițianul Predoiu problema: Milioane de români nu vor mai primi gratuit cartea electronică de identitate

Guvernul a aprobat în data de 14 august diminuarea de la 5 milioane de cetățeni la 3,5 milioane de cetățeni a țintei de beneficiari care vor primi gratuit cartea electronică de identitate, în condițiile în care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a propus reducerea cu 21 milioane de euro a banilor din PNRR pentru acest proiect, arată un memorandum adoptat joi de Executiv. Una dintre cauzele invocate este nivelul interesul cetățenilor pentru noile documente.

Motivul invocat de MAI a fost „securizarea investiției” și „eficientizarea utilizării fondurilor alocate prin PNRR”, „ținând cont de riscul fiscal sistemic cu care se confruntă România în prezent”.

Un proiect întârziat

România a avut o alocare de 150 de milioane de euro, din componenta de grant, adică fonduri nerambursabile, din Planul de redresare și reziliență (PNRR), pentru emiterea noilor cărți electronice de identitate, așa numitele buletine cu cip.

Una dintre țintele asumate în PNRR în cadrul acestui proiect, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), era emiterea a 5 milioane de cărți electronice de identitate până la data de 30 iunie 2026, termenul limită de implementare a PNRR, pentru care bugetul alocat a fost de 70 milioane de euro.

Primele cărți electronice de identitate au fost emise într-un proiect pilot la Cluj, în vara anului 2021, dar emiterea la nivel național a tot întârziat din diverse motive tehnice.

Lansarea oficială a noilor buletine cu cip s-a făcut abia în luna martie din acest an în Cluj, iar emiterea în București și alte orașe abia din aprilie-august, cu un an înainte de termenul limită de implementare a PNRR.

Doar peste 430.000 de buletine cu cip emise până acum. Ce probleme sunt

În memorandumul adoptat joi de Guvern, Ministerul Afacerilor Interne, condus de Cătălin Predoiu, susține că ritmul inițial de implementare a fost unul moderat, din motive precum: caracterul de noutate al proiectului care a presupus dezvoltarea și operaționalizarea unor fluxuri administrative și tehnice complet noi, lipsa de familiaritate a personalului din serviciile publice de evidență a persoanelor cu noile proceduri de emitere a cărților electronice, interesul cetățenilor pentru noile documente și capacitatea administrativă variabilă a autorităților locale.

„Analiza punctuală a situației curente a relevat faptul că principalul obstacol este reprezentat de capacitatea încă scăzută de preluare a datelor biometrice și a cererilor de la cetățeni. Deși rețeaua de ghișee și fluxurile operaționale au fost extinse, ritmul actual este influențat de limitările de personal, infrastructură și accesibilitate pentru anumite categorii de populație.Analiza raportărilor săptămânale transmise până în prezent confirmă dinamica procesului de emitere a CEI, precum și angajamentul asumat de MAI în acest sens, până la data de 28.08.2025, fiind emise 436.674 cărți electronice de identitate și 467.290 cereri preluate”, se arată în document.

Pentru a depăși aceste dificultăți, în scopul accelerării procesului de emitere a cărților electronice de identitate, MAI spune că a luat o serie de măsuri precum:

a recomandat autorităților locale să întreprindă toate demersurile în vederea extinderii rețelei de ghișee de preluare a cererilor (până în prezent, au fost operaționalizate 672 de ghișee), MAI acordând asistență și suport tehnic pentru configurarea aparaturii în vederea preluării cererilor de eliberare a cărților electronice de identitate;adaptarea infrastructurii de la nivelul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră ale României în vederea preluării cererilor de la cetățenii români aflați în străinătate, începând cu trimestrul IV 2025;implementarea posibilității de depunere a cererilor la orice S.P.C.E.P., măsură deja operaționalizată, care oferă cetățenilor mai multă flexibilitate și contribuie la decongestionarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor aglomerate;dezvoltarea unei aplicații mobile dedicate, aflată în fază avansată, care va permite citirea securizată a informațiilor stocate în cipul cărții electronice de identitate, contribuind astfel la o mai bună înțelegere și utilizare a funcționalităților pe care le presupune noul document.Caravane pentru preluarea cererilor și datelor biometrice

În ceea ce privește depășirea dificultăților legate de ritmul de preluare a datelor biometrice și a cererilor de la cetățeni, se vor avea în vedere următoarele măsuri suplimentare:

organizarea de caravane pentru preluarea cererilor și datelor biometrice, atât în București, cât și în teritoriu, în zone greu accesibile sau în contextul unor evenimente culturale și sportive, pe modelul campaniilor anterioare pentru pașapoartele biometrice.operaționalizarea unei soluții digitale pentru preluarea exclusiv online a datelor necesare emiterii CEI, prin dezvoltarea unui portal securizat care să permită încărcarea documentelor și colectarea datelor biometrice în format standardizat, cu validare finală la prezentarea pentru activarea documentului.prioritate vor avea persoanele cu cărți de identitate simple emise recent, cu valabilitate redusă, pentru a asigura tranziția rapidă la CEI. Această măsură susține conformarea României la Regulamentul (UE) 2025/1208, care prevede că toate cărțile de identitate trebuie să fie electronice până în august 2031, iar documentele simple emise în prezent nu pot depăși această dată, indiferent de termenul înscris;stoparea emiterii de cărți de identitate model 1997, în contextul intensificării campaniilor de informare și promovare a CEI, care pun accent pe simplificarea accesului la servicii publice online, securitatea datelor și avantajele utilizării documentului electronic.

În contextul măsurilor de mai sus, MAI estimează că vor fi emise în medie, aproximativ 307.655 cărți electronice de identitate/lunar (zilnic, estimăm că vor fi preluate, în medie aproximativ 15.382 cereri), număr care va permite atingerea țintei de 3,5 milioane până la data de 30.06.2026, se mai arată în memorandum.

România riscă sancțiuni financiare de aproximativ 264 milioane euro

Nu în cele din urmă, MAI a solicitat Guvernului autorizarea încheierii angajamentelor legale și atribuirea contractelor de achiziție pentru implementarea investiției privind cartea electronică de identitate și semnătura digitală din PNRR.

Orice întârziere în implementare sau neimplementarea investiției privind Cartea de identitate electronică (CEI) și semnătura digitală ar genera o serie de consecințe majore asupra parcursului de transformare digitală al României și adoptării pe scară largă a CEI, cu impact financiar negativ major și de imagine, astfel:

aplicarea de către Comisia Europeană a unor sancțiuni financiare de aproximativ 264 milioane euro;deficit de imagine a României la nivel european prin ratarea unei investiții strategice în modernizarea serviciilor publice, consolidând percepția unui angajament insuficient față de transformarea digitală și interoperabilitatea europeană;ratarea de către România a oportunității de a se integra în procesul european de interoperabilitate privind identitatea digitală, intrând în contradicție cu direcțiile strategice asumate prin PNRR și Deceniul Digital 2030.