Creșterile salariale de la începutul anului, anulate de austeritatea lui Bolojan. 1,8 milioane de angajați rămân fără beneficii reale

Majorarea salariului minim pe economie aplicată la 1 ianuarie 2025 este anulată de măsurile de austeritate anunțate de guvernul condus de Ilie Bolojan. Deși salariul net a crescut cu aproximativ 200 de lei, inflația cumulată și noile taxe vor neutraliza complet acest câștig, afectând direct peste 1,8 milioane de români, potrivit calculelor Blocului Național Sindical.

La începutul anului 2025, salariul minim brut pe economie a fost majorat de la 3.700 de lei la 4.050 de lei, echivalentul unei creșteri de 9,46%. În termeni neti, această modificare s-a tradus printr-o creștere de la 2.368 lei la 2.575 lei, adică un plus de aproximativ 207 lei în buzunarul angajaților plătiți la minim.

Potrivit datelor Ministerului Muncii, de această creștere au beneficiat direct peste 1,8 milioane de angajați. Însă bucuria a fost de scurtă durată. Liderul Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, avertizează că măsurile fiscale și economice adoptate de guvernul Bolojan vor anula în totalitate beneficiile acestei majorări.

Printre principalele măsuri care au un efect negativ se numără:• Majorarea TVA de la 19% la 21%;• Creșterea accizelor cu 10%;• Liberalizarea tarifelor la energie electrică;• Inflația anuală estimată la 4,9%.

Cumulat, aceste măsuri vor avea un impact inflaționist de aproximativ 10%, echivalent cu procentul majorării salariului minim de la începutul anului. Doar liberalizarea tarifelor la energie contribuie cu 2,8% la rata inflației, în timp ce modificările fiscale majore adaugă alte 3 procente peste inflația deja estimată.

„Dacă nu mai adăugăm și alte tăieri sau impozitări suplimentare, ceea ce este puțin probabil, realitatea este că salariații vor pierde tot ce au câștigat. E ca și cum n-ar fi existat nicio mărire”, a declarat Dumitru Costin, liderul BNS.

Așadar, pentru angajații plătiți la salariul minim, efectul final va fi unul de stagnare economică, într-un context în care costurile de trai cresc, iar puterea de cumpărare rămâne neschimbată. Măsurile de austeritate riscă să amplifice nemulțumirea socială și să submineze încrederea în politicile guvernamentale, mai ales în rândul celor care trăiesc deja la limita subzistenței.