Premierul Ilie Bolojan a prezentat cel de-al doilea pachet fiscal. Reforma companiilor de stat, reducerea risipei din Sănătate, creșterea vârstei de pensionare a magistraților, printre măsurile anunțate

Premierul Ilie Bolojan a prezentat, vineri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, cel de-al doilea pachet fiscal pentru reducerea deficitului.

Reamintim că primul pachet, anunțat în ziua de 2 iulie, prevede creșterea TVA, CASS pentru pensii de peste 3.000 de lei și reforma burselor școlare, după cum a relatat RostOnline.

În cel de-al doilea pachet fiscal se pune accent printre altele pe reforma companiilor de stat, reducerea cheltuielilor din Sănătate, descentralizarea autorizării jocurilor de noroc, reforma ANAF și creșterea vârstei de pensionare a magistraților.

Iată principalele declarații făcute de premierul Ilie Bolojan:

Un pachet important ține de reforma societăților comerciale în care acționar majoritar este statul. De la cheltuielile acestor societăți, de la creșterea indemnizațiilor conducerilor care s-au instalat acolo, de la randamentele lor, de la pierderile pe care le au, rezultă un tablou foarte prost pentru statul român. O bună parte din aceste active, pe care aceste societăți le administrează, din domeniile în care acționează, sunt mult sub potențialul piețelor în care lucrează și mult sub ceea ce s-ar putea obține.

Ce ne propunem? Vom asigura transparența gestionării tuturor companiilor de stat, publicând de săptămâna viitoare toate datele ce țin de conducere și de indicatori. Vom iniția modificarea indicatorilor de performanță.

Vom modifica legislația propunând reducerea numărului de membri în structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor la valori rezonabile. E nevoie să creștem eficiența acestor companii, iar indicatorii să fie cerți: reducerea subvențiilor acordate de stat, stabilirea și calcularea în mod corect a numărului de angajați, îmbunătățirea serviciilor, profiturile suplimentare să revină statului.

Este evident că nu o să fie o procedură simplă pentru că această lege va avea incidență în viitor și această negociere va putea avea loc dacă oamenii, într-adevăr, își dau seama că vor fi ridicoli sau va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar în mod evident nu vom mai putea tolera astfel de situații în care câștigurile conducerii sunt net diferențiate față de performanțele pe care le asigură.

Ex: Băncile noastre de stat, cu management performant, cu salarii de peste 20.000 de euro net, cu comitete, cu consilii de administrație la limita maximă, la indemnizația maximă, realizează randamente care sunt jumătate față de băncile competitoare din piața românească. Toate băncile statului, ca să fim bine înțeleși. Asta înseamnă că trebuie să vadă dacă într-adevăr nu pot să facă mai mult și cred că e mult loc de mai bine, în așa fel încât să fie administrate mai bine, pentru că de acolo statul român poate să facă politici financiare, poate să încaseze mai multe profituri și pot să fie lucruri mai bune în economia românească.

Ex: Mă gândesc, de exemplu, la CFR, la societățile care beneficiază de subvenții sau Metrorex. În fiecare an, statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători, din total cifră de afaceri, are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprii. În Europa, de exemplu, pragul de subvenționare este în medie între 30 și 60%. În Marea Britanie, toate trenurile funcționează fără subvenții, iar în România companiile private, care sunt subvenționate după niște criterii asemănătoare cu cele ale CFR, realizează profit, iar noi suntem în situația în care cu 80% subvenție de-abia suntem pe zero.

Reforma ANAF

O altă componentă importantă a acestui pachet va fi modificarea legislației fiscale și, în general, măsuri pentru a ne încasa veniturile.

O direcție importantă, într-adevăr, este să ne creștem gradul de încasare. Nu putem face acest lucru de pe o zi pe alta, pentru că aici sunt niște fenomene care s-au acumulat de ani de zile. Gândiți-vă, de exemplu, că pentru a combate munca la negru, trebuie să faci controale, într-adevăr, serioase, și se știu zonele, cum sunt cele de construcții, de exemplu, în general, micile construcții, unde munca la negru este o constantă. Dar pentru asta trebuie să fie niște indicatori de performanță la cei care fac controale. Dacă li se bifează doar un anumit număr de controale pe lună, fără să se vadă efectele, n-am făcut nimic.

E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. Nu există niciun entuziasm, așa am constatat, sau n-a fost cel puțin, la ANAF, să se facă digitalizarea, pentru că atunci se vede din analize de risc exact unde sunt problemele.

Pe componenta de insolvență, cesiune creanțe poți foarte ușor, în România, să cesionezi creanțele unei companii cu mari datorii, unui paravan, o fantomă, dacă pot să spun așa, după care nu mai poți să recuperezi acele datorii și cel care a generat acele datorii își vede de treabă.

Trebuie să limităm eșalonările, să ne întărim capacitatea de a confisca, de a executa silit. Avem niște arierate enorme, de zeci de miliarde. Sigur, se pune întrebarea: cum nu le-au văzut de s-au acumulat la acest nivel ani de zile? Și pentru asta este evident că sunt responsabilități importante în toată structura ANAF-ului. -voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere, și, în mod evident, obiective de performanță cuantificabile, pentru că avem probleme destul de serioase în toată țară, avem practici neunitare în exercitarea controlului. Acumularea de arierate mari arată cât se poate de cert că unele societăți au fost protejate în acești ani. Nu poți funcționa în stil mare fără să fii protejat de o parte din cei care trebuie să facă ordine în respectivul domeniu, societăți care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sumele reale, ci sume mult mai mici.

Sănătate

O componentă importantă de cheltuieli a statului român sunt cheltuielile de pe sănătate. Nu mă refer la fondurile europene care intră în sănătate, nu mă refer la bugetele de investiții pe care le alocă Ministerul Sănătății pentru reparații de spitale sau dotări, mă refer la sumele care intră în sistemul de sănătate prin Casa de Sănătate.

Am făcut o comparaţie a creşterii acestor cheltuieli raportat la creşterea veniturilor şi se vede că în ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cel puţin cu zece procente decât creşterea veniturilor. Deci direcţia nu este bună. De ce avem această risipă în zona de sănătate?

Avem cheltuieli de personal extinse de la an la an. Nu este legată în sănătatea din România numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Există alocări în cea mai mare parte dedicate cheltuielilor de personal şi atunci nimeni n-are interesul să facă economii corecte sau să facă performanţă pentru că n-are de ce.

Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care se extind de la an la an. De ce? În primul rând pentru că nu controlăm aici aproape nimic, numărul de medicamente inovative este foarte mare, sunt medicamentele scumpe și cred că suntem una din puținele țări în care ponderea acestor medicamente inovative este mult mai mare decât a celor generice, care rezolvă, pentru 90% din boli, exact în același fel partea de tratament. Dar, sigur că, dacă prescrii un medicament generic, așa, în general, s-ar putea ca un congres să se organizeze la București sau la Sofia, și nu la o distanță mult mai mare. Și aici trebuie să inversăm balanța.

În mod cert melanjul dintre sectorul public și cel privat a făcut că în ultimii ani, din păcate, în multe locuri, să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile.

Și Casele de sănătate, Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică trebuie să treacă de la perspectiva de spectator sau, mai rău, complice, la cea de regulator, la cea de apărător al intereselor cetățenilor, pacienților și statului, pentru că altfel nu vom mai putea suporta aceste creșteri.

Reforma administrației publice

Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, unde domnul ministru Cseke are un rol important, este reforma administrației publice.

Aici ne referim atât la impozitarea proprietății, care este un jalon pe care trebuie să îl îndeplinim, dar și la celelalte măsuri care țin de câteva componente importante pentru administrația publică locală, care este o coloană vertebrală a administrației românești și pe care trebuie să o punem în valoare în anii următori, mult mai mult decât am făcut-o în anii trecuți. E nevoie să le creștem capacitatea administrativă. Ce înseamnă asta? Trebuie să își poată încasa impozitele. Ai datorii, nu mai beneficiezi de drepturi pe care tot statul ți le dă până nu-ți achiți datoriile. Deci nu poți să primești bani de la stat până datoriile pe care le ai nu ți le-ai achitat; legate de disciplina în construcții, de exemplu.

A doua componentă importantă este partea de descentralizare. S-a vorbit mult de jocurile de noroc. Vom veni cu o prevedere care va descentraliza autorizarea jocurilor de noroc. Atunci, comunitățile locale vor hotărî – au nevoie de jocuri de noroc sau nu, au nevoie în tot orașul sau într-o anumită zonă, au nevoie să fie unul sau 100? Astăzi n-au niciun fel de competenenţă în acest domeniu şi sunt invadate toate oraşele noastre de aceste puncte de lucru. Trebuie să le transferăm odată activele care sunt în paragină în toată ţara. Avem o grămadă de active în paragină, care sunt în ţara nimănui, dar anumite structuri guvernamentale, cum sunt cei din zona sportivă, de frică să nu-şi piardă posturile, nu au susţinut această descentralizare. Şi gândiţi-vă că am putea avea amenajări în aproape toate oraşele pe care primăriile doresc să le facă, dar dacă n-au un teren părăginit în proprietate nu au cum să aducă un plus acolo şi trebuie să încheiem acest proces pe care tot îl anunţăm de foarte mult timp.

O componentă importantă este să avem administraţii locale mai eficiente. Trebuie să renormăm personalul care să ţină cont de realităţi şi de numărul de locuitori.

O bună parte din administraţie este subvenţionată şi atunci, din nou, în astfel de cazuri, nu vorbesc de cei care îşi pot permite şi acolo organigramele le pot stabili aşa cum consideră de cuviinţă, dar în aceste cazuri e nevoie să venim cu reglementări, cu grile de salarizare maximale, nu toate duse la nivelul viceprimarului, cu evaluarea funcţionarilor. Există un proiect de lege în parlament și vom vedea cum îl vom putea face operațional, în așa fel încât să existe o evaluare periodică și dacă îți faci datoria și ești performant, să poți rămâne în continuare, dacă nu, mai ales în structurile mari, e nevoie de oameni performanți.

Apoi, tot pe componenta de eficiență este nevoie ca banii care pleacă ca sprijin guvernamental să fie direct proporțional cu gradul de încasare al impozitelor.

Pensionarea magistraților

Și aș încheia acest pachet de priorități cu unul din jaloanele pe care trebuie să le atingem, este vorba de pensionarea magistraților. Dar vă rog să extindeți ceea ce vă spun la componenta în general de pensii speciale, care trebuie abordată pentru toate instituțiile în pasul doi. Avem câteva realități care nu pot fi contestate.

Deci avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Pentru că există o durată, dacă bine rețin, de 25 de ani, după care te poți pensiona. Deci dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona. Este evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona, nu știu, 30, 35 de ani, în așa fel încât pensionarea, chiar dacă ai îndeplinit această perioadă, să se poate face, nu foarte departe, de vârsta standard de pensionare, care este de 65 de ani, și care trebuie să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România.

Dacă vă uitați la statistică, în intervalul între 55 și 65 de ani, veți vedea că cel puțin jumătate din această categorie de populație, pe care o are România, nu lucrează. Astăzi, există o prevedere interesantă. Pensia este 80% din salariu brut, rețineți, brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Și cred că o formulare corectă și cinstită, 80% din salariu net și nu mai trebuie să pui, dar nu mai mult din ultimul salariu, că nu mai e cazul, și poate se mai ia o perioadă de ceva timp, așa cum este în cazul tuturor oamenilor care lucrează, e o prevedere bună, corectă și cinstită.

Acestea sunt principalele direcții la care se lucrează și care vor fi cuprinse în pachetul de la finalul lunii iulie.