Curtea Constituțională a AMÂNAT pentru 16 septembrie sesizarea pe legea Vexler

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru data de 16 septembrie discutarea sesizării referitoare la propunerea legislativă inițiată de deputatul Silviu Vexler privind „prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură.”

„Curtea Constituțională a amânat, pentru data de 16 septembrie 2025, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, obiecție formulată de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri și deputați neafiliați”, a anunțat CCR.

Reamintim că propunerea legislativă inițiată de deputatul Silviu Vexler privind prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaților.

Proiectul prevede închisoare de până la 10 ani și interzicerea unor drepturi pentru persoanele care vor încălca anumite măsuri din această lege, după cum a relatat RostOnline. Proiectul a fost adoptat de Senat la sfârșitul lunii mai.

Ce prevede proiectul de lege

În expunerea de motive se precizează că „riscul radicalizării prin intermediul mijloacelor de comunicare virtuală, alături de normalizarea discursului antisemit în spaţiul public şi de apologia persoanelor condamnate pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii impun o atenţie mult mai mare şi măsuri concrete.”

Proiectul inițiat de Silviu Vexler urmărește modificarea și completarea unor legi în vigoare, respectiv Ordonanța de urgență nr. 31/2002 și Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.

Potrivit proiectului:

„prin materiale fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înţelege: imagini, mesaje text, conţinut audiovideo, cărţi, articole, alte documente şi materiale de propagandă, precum şi alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.”

„prin materiale antisemite se înțelege: imagini, mesaje text, conţinut audiovideo, cărţi, articole, alte documente şi materiale de propagandă, precum şi orice alte asemenea reprezentări, care transmit idei, concepţii sau doctrine care promovează antisemitismul.”

În primul caz, închisoarea poate ajunge până la 10 ani și interzicerea unor drepturi, în al doilea caz pedeapsa e de până la 5 ani de închisoare. Dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic limita de pedeapsă se majorează cu jumătate, se precizează în proiect.

Totodată, proiectul menționează că „fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizaţiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea unor drepturi.”

De asemenea, potrivit proiectului, „negarea, contestarea, aprobarea ,justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi.”