Rețea uriașă de evaziune fiscală în comerțul cu lemn. Prejudiciu de 8,5 milioane lei și implicare politică de la vârful PSD Suceava

O anchetă penală de amploare scoate la iveală o rețea organizată care a fraudat sistemul național de trasabilitate a lemnului și bugetul de stat. 145 de transporturi ilegale, firme fantomă și plăți mascate au fost orchestrate între 2018 și 2022, cu complicități extinse și o posibilă protecție politică. Printre suspecți se numără și un consilier județean PSD din Suceava.
România este din nou scena unui scandal uriaș de corupție, în care politica și afacerile ilegale se întrepătrund într-un mod alarmant. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împreună cu Direcția de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IGPR, a deschis un dosar penal privind o rețea de evaziune fiscală care a prejudiciat statul român cu peste 8,5 milioane lei.
Faptele, desfășurate între anii 2018 și 2022, vizează 43 de persoane fizice și o firmă. Rețeaua a eludat sistemele SUMAL 1.0 și 2.0, create tocmai pentru a monitoriza traseul lemnului în nu mai puțin de 145 de transporturi ilegale de cherestea. Grupul infracțional, format inițial de trei indivizi, s-a extins rapid, creând un mecanism bine pus la punct, care funcționa cu plăți disimulate și complicități în lanț.
O parte dintre plăți se făcea prin transfer bancar, pentru aparențe legale, în timp ce sume importante erau livrate în numerar, fără acte, direct prin șoferii firmelor de transport. Practic, întreaga activitate era construită pentru a evita taxele și a maximiza profiturile prin fraudarea statului.
Prejudiciul direct a fost estimat la 2,38 milioane lei, însă suma reală, incluzând penalitățile și dobânzile aferente, urcă la peste 8,5 milioane lei. Mai grav este că printre suspecți se află și un politician activ: un consilier județean PSD din comuna Slatina, județul Suceava, cu interese economice prin firme din localitățile Găinești și Cornu Luncii.
Prezența unui ales local într-o astfel de rețea indică nu doar corupție sistemică, ci și posibilitatea unui mecanism de protecție politică la nivelul administrației județene. Implicarea politicului în astfel de rețele ilegale ridică semne serioase cu privire la eficiența instituțiilor de control și la integritatea celor care administrează fonduri și resurse publice.
Pentru recuperarea prejudiciului, procurorii au impus sechestru pe opt autoturisme, zece autoutilitare, zece remorci, terenuri, clădiri și alte bunuri mobile, toate în valoare estimativă de peste 6,6 milioane lei.
Această anchetă-bombă pune sub lumină dură nu doar fenomenul evaziunii fiscale din industria lemnului, ci și slăbiciunile cronice ale sistemului politic românesc, în care interesele personale și corupția par să prevaleze asupra legii și interesului public.
