Israel bombardează Iranul: consecințe grave la nivel regional și global

Începând din noaptea de 12 spre 13 iunie 2025, Israel a lansat o ofensivă militară masivă împotriva Iranului. Loviturile aeriene vizează infrastructuri nucleare, baze militare și poziții strategice iraniene. Operațiunea, aflată deja în a doua zi, are efecte devastatoare atât pentru regiune, cât și pentru stabilitatea economică globală, alimentând temeri privind izbucnirea unui conflict deschis între cele două state și extinderea crizei în Orientul Mijlociu.

Israel a declanșat o campanie militară de amploare împotriva Iranului în noaptea de 12 spre 13 iunie 2025, într-un context marcat de tensiuni crescânde și avertismente privind pericolul reprezentat de programul nuclear iranian. Loviturile au fost concentrate asupra unor facilități sensibile din Isfahan, Natanz și alte locații strategice, vizând laboratoare, centre de cercetare, baze ale Gărzilor Revoluționare și zone de lansare a rachetelor.

Operațiunea militară, aflată acum în a doua zi de desfășurare, a provocat pagube semnificative. Bilanțul provizoriu arată cel puțin 78 de morți, printre care se numără și membri ai armatei iraniene, dar și civili. Alte câteva sute de persoane au fost rănite, iar mai multe clădiri civile și militare au fost distruse sau avariate. Autoritățile iraniene au instituit restricții de circulație în zonele afectate și au blocat parțial accesul la internet, în încercarea de a limita impactul psihologic și mediatic asupra populației.

Iranul a calificat imediat atacurile ca fiind o declarație de război și a promis represalii dure. Primele reacții ale Teheranului au inclus lansarea a peste 100 de drone spre teritoriul israelian, o parte dintre acestea fiind interceptate de sistemele de apărare Iron Dome. Armata iraniană a anunțat că operațiunile de răspuns vor continua, ceea ce semnalează o escaladare iminentă.

În paralel, Israelul a declarat că nu va opri atacurile „până când amenințarea nu va fi complet neutralizată”. Premierul Benjamin Netanyahu a afirmat că operațiunea este esențială pentru siguranța națională și că Israelul este pregătit pentru o campanie militară de durată. Surse din cadrul armatei israeliene indică faptul că operațiunea ar putea continua timp de până la două săptămâni, în funcție de evoluția din teren și de reacția Teheranului.

Consecințele regionale și globale ale acestui conflict sunt deja vizibile. Prețul petrolului a crescut brusc cu peste 6%, pe fondul temerilor legate de siguranța tranzitului prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru livrările mondiale de țiței. Bursele internaționale au reacționat negativ, iar indicatorii de risc financiar s-au amplificat.

La nivel diplomatic, reacțiile sunt polarizate. Unele state din regiune, precum Turcia și Qatar, au condamnat intervenția israeliană, în timp ce altele, precum SUA și Marea Britanie, au adoptat o poziție rezervată, solicitând calm și reținere. Organizațiile internaționale, inclusiv ONU și Agenția Internațională pentru Energie Atomică, au făcut apel la încetarea imediată a ostilităților și la reluarea dialogului.

Pe plan umanitar, efectele se agravează rapid. Numeroși civili au fost forțați să-și părăsească locuințele, spitalele din zonele afectate sunt suprasolicitate, iar infrastructura esențială a fost grav avariată. O eventuală escaladare militară prelungită riscă să creeze o criză umanitară de proporții în Iran și să destabilizeze întregul Orient Mijlociu.

Operațiunea israeliană împotriva Iranului marchează un moment critic pentru securitatea regională. Fiecare zi de conflict adâncește polarizarea internațională, afectează piețele financiare și sporește riscul unui război pe scară largă. În lipsa unei intervenții diplomatice ferme, spirala violenței riscă să devină ireversibilă.