Cornel Nistorescu: Tiranul Enache și amplificatorii de semnal

Ca să nu ne încurcăm în cuvinte și în acuzații și ca să descifrăm mai corect mînia  unor televiziuni  din țara noastră am luat la purecat  subiectul  unei adevărate „revolte” de tip  „proletar”, izbucnită la postarea lui Elon Musk. Parcă miliardarul ne-ar fi atacat țara, parcă ne-ar fi furat  istoria și ar fi turnat o găleată de zoaie și de rahat peste Antena 3 și Digi 24 atunci cînd a scris:

„Tipul ăsta e un tiran, nu un judecător”.

Este  vorba doar despre Marian Enache. Elon Musk a adăugat propoziția de mai sus  pe marginea  alte postări pe rețeaua X, semnată de Mario Nawal, care a scris despre subiectul zilei în România:

„Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României, insistă că legea trebuie respectată, respingând presupusele presiuni ale SUA pentru a-i permite lui Călin Georgescu să candideze din nou la alegerile din mai”.

Eu zic să o luăm ușurel cu revolta și să vedem ce scrie în dicționar la cuvîntul „tiran”

„TIRAN, -Ă, tirani, -e, s. m., s. f., adj. 1. S. m. Stăpânitor absolut al unui stat sau al unei cetăți grecești din Antichitate (care guverna cu cruzime); p. gener. șef de stat care conduce în mod absolut; despot. 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care încearcă să-și impună voința în orice împrejurare, care asuprește pe cei din jur; (om) crud, nemilos. – Din ngr. tirannos, fr. tyran.”

    Putem reciti  propoziția de cîte ori vrem.  Elon Musk nu a zis despre Marian Enache că este un fost turnător al Securității, că este un comunist împuțit care a supraviețuit în democrație, n-a scris nici că ar fi  un pensionar ramolit și o piesulică în mecanismul de putere, că a rămas  un servitor al sistemului  de putere din România. Pur și simplu a spus că este un „un tiran, nu un judecător”. Adică un demnitar „care încearcă să-și impună voința în orice împrejurare, care asuprește pe cei din jur”, cum scrie și în Dicționarul Explicativ.

A izbutit  el să-și impună voința sa și a  grupului de putere împotriva a milioane de  voturi? Cu o decizie ca o ghilotină.

Cine ar putea  spune că nu-i așa?  A contribuit Marian Enache cu părerea și prestația sa la stabilirea adevărului, cum zic  tot  dicționarele la sensul cuvîntului  „judecător”? Nici vorbă!  Prin ce-a făcut, Marian Enache s-a străduit să îngroape adevărul și nimic mai mult.

Cam aceeași reacție s-a încins și la postare lui  Elon Musk și la „România merită propria suveranitate”  adăugată la o promisiune a lui Călin Georgescu:

„Din punctul meu de vedere, în prima zi oficială, toată rețeaua Soros va fi interzisă personal de către mine”.

Musk scrie în engleză „ Romania  deserves his own  sovereignity”. Ce înseamnă în  engleză „deserves”. Dicționarele traduc  simplu. „To deserve” = a merita. Deci nu a scris  că  România are nevoie de  suveranitate, nici că nu o are sau că nu o apără nu știu cine sau că nu știe ce-i aia. Pur și simplu că „o merită”. Dar nu în sensul că o are, că  „apa este udă”, așa cum a înțeles Crin Antonescu, ci în acela că de-a lungul ultimelor decenii, principalele decizii ale statului român au fost redactate  sau chiar hotărîte în afara lui sau sub influența  unor rețele aparent  civice. Iar Călin  Georgescu se referea la Rețeaua  Soros, cea  care a  tras  sforile acestor 35 de ani de politică românească și față de ale cărei acțiuni, adesea malefice, România merită „propria  suveranitate”.

Nu-i corect?

Nu cumva presa din  România, atîta cîtă mai  este, rămasă captivă în sorosism și progresism,  răstălmăcește aiurea orice afirmație incomodă pentru politicieni?

Sau este vorba de un ordin pe unitate transmis de cei care o păpușază?

Citiți ce  scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu  ( fostă Nadina Forga!),  o hiper-familiarizată cu  orientările Serviciului Roman de Informații:

„Mesia suveranismului mondial încearca să acapareze Groenlanda, Canada, minereurile rare ale Ucrainei și cam tot ce avea el chef pentru prietenii lui. Discută pacea cu agresorul peste capul victimei încă suverană, nu-i așa?

Cât de cinic să fii ca să îi reproșezi victimei agresiunea. De ce nu a negociat evitarea războiului? Cu alte cuvinte, de ce femeia violată nu a evitat violul printr-un “deal”. Cam cum? Doar sex normal fără perversiuni? Doar unul, nu toți din grup? Doar o dată, nu în formă continuată? Gata, suntem OK, batem palma!

Cât de dezaxat să fii pentru a-l califica pe președintele țării invadate drept dictator, cu vorbele invadatorului tiranic, pentru că nu a organizat alegeri sub bombe? Pe acest om ar trebui să se bazeze România pentru apărarea ei în fața Rusiei?”.

Cam aceasta să fie noua  orientare a Serviciilor  românești  și din ea  să derive  această comandă atît de vizibilă în mai toate pozițiile din presei românești, atîta cîtă mai este?