Cronica unui dezastru anunțat. Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna: Fondul de rezervă bugetară nu mai există. Nimeni n-a putut să prevadă pandemia și nici războiul

Fond de rezervă bugetară aproape inexistent, datorii uriașe care s-au rostogolit încă din 2022, creșteri de taxe la voia Celui de sus, iată doar o parte din declarațiile pe care ministrul de Finanțe, Tánczos Barna, le-a făcut pentru Hotnews, prezentând astfel radiografia dezastrului în care a fost adusă România.

„Nimeni n-a putut să prevadă pandemia și nimeni n-a putut să prevadă războiul. Doamne ferește să se întâmple ceva!”, subliniază ministrul Tánczos Barna. Pe de altă parte, susține Tánczos Barna, „dacă se începe reconstrucția Ucrainei, acolo trebuie să fim pregătiți să participăm prin companiile românești.”

Ministrul Tánczos Barna spune că poate fi garantată încadrarea într-un deficit de 7%, în condițiile actuale, cu un control riguros al bugetului și cu o evoluție normală a veniturilor și cheltuielilor.

„Garanțiile sunt oferite de Cel de sus”, declară Tánczos Barna, întrebat dacă Guvernul poate garanta că nu vor crește taxele în 2025.

Întrebat dacă există un plan B în cazul în care pe parcursul anului apar șocuri exogene, cum au fost pandemia și războiul din Ucraina, Tánczos Barna afirmă că „vom vorbi despre planul B dacă o să avem nevoie de un plan B”.

Potrivit ministrului, bugetul pe 2025 are cele mai mari investiții și cea mai mare sumă alocată pentru autostrăzi, pentru infrastructura rurală, pentru infrastructura educațională.

Ministrul a vorbit și despre cum își va plăti statul datoriile de miliarde de lei către firme, în condițiile în care, zilele trecute, Comisia Europeană a solicitat României să se asigure că autoritățile publice își achită datoriile.

Ministrul susține că au început să fie făcute plăți. „La Ministerul Dezvoltării, de exemplu, am făcut deja trei sau patru plăți consistente pentru a acoperi acea datorie de aproape 4 miliarde de lei către firmele românești care au lucrat la autoritățile locale în programele de dezvoltare. Pentru firmele din energie am pus bani suficienți ca să începem plățile. Prima plată de 1,4 miliarde lei, probabil o să fie făcută în februarie. Vor veni treptat aprobările din ANRE și în momentul în care vin facturile, cele două ministere, Ministerul Muncii și Ministerul Energiei, încep plățile, iar firmele își vor recupera aceste sume”.

„Fondul de rezervă nu mai există”

Întrebat despre fondul de rezervă bugetară, ministrul a spus direct că acesta „nu mai există”.

Ulterior a revenit și a spus că va fi un fond de rezervă limitat, cu bani doar pentru alegeri și pentru cazuri de forță majoră, „tocmai pentru a nu da naștere unor cheltuieli cum a fost anul trecut”.

„Nu ne putem încadra în 7% (n.red. deficit bugetar) dacă în fiecare zi inventăm un motiv pentru care trebuie să mai suplimentăm în stânga, în dreapta bugetul, pentru a mai face niște plăți”, a precizat ministrul.

Acesta a spus că „în fondul de rezervă avem banii pentru alegeri și, într-adevăr, avem o sumă pentru forță majoră, dar chiar o sumă mică”.

Întrebat despre sumele care se află în fondul de rezervă, Tánczos Barna a spus că sunt sute de milioane de lei, în timp ce anul trecut au fost „multe miliarde de lei”.

Cum va participa România la reconstrucția Ucrainei

Companiile românești trebuie să fie pregătite pentru a participa la reconstrucția Ucrainei, dacă se va ajunge la pace, mai spune ministrul, întrebat de recentele evenimente cu discuțiile despre negocieri pentru pace în Ucraina.

„Cu siguranță ne uităm cu îngrijorare la evenimentele dintre SUA și Uniunea Europeană. În același timp este o oportunitate sau ar putea să fie oportunitate pacea din Ucraina. Dacă se începe reconstrucția Ucrainei, acolo trebuie să fim pregătiți să participăm prin companiile românești”.

„Concurența o să fie mare, dar și nevoia este mare”, a spus ministrul, care crede însă că România are avantajul proximității.