Românii din structurile SUA îl susțin pe Călin Georgescu

DE PROF. DR. NICHOLAS DIMA  /   OPINII   /   Publicat: Joi, 28 noiembrie 2024, 10:30   

Îl cunosc destul de bine pe Călin Georgescu. L-am întâlnit prima oară la Washington prin 1990 când a venit în vizită în SUA și l-am intevievat pentru postul de radio Vocea Americii. Era un tînăr cuminte preocupat de soarta României și interesat de experiență noastră, a românilor din exil, și de societatea în care trăiam.

Am descoperit și unele relații comune, la București. Amândoi îl cunoșteam pe geologul Bleahu, care ne-a oferit un tur personal al muzeului de Geologie, muzeu pe care nu-l vizitasem deși sunt absolvent al Facultății de Geografie și Geologie din București. După schimbarea radicală din 1989 profesorul Bleahu a devenit senator și ministru al mediului.

Tînărul Georgescu i-a fost adjunct și treptat s-a lansat în probleme de mediu, agricultură, hrană, dezvoltare durabilă. Treptat, s-a impus și a ajuns să fie cunoscut și cooptat de Națiunile Unite și de renumitul Club de la Roma.

În perioada anilor 90 l-am întâlnit de mai multe ori în timp ce mă aflăm în București că reporter și am schimbat diferite idei legate în special de ecologie, de natură și de ce se întâmplă în România.

Călin Georgescu conducea o filiala ONU din țară și era preocupat în mod special de mediu. L-am vizitat la Centrul pentru Dezvoltare Durabilă din București, unde era director.

Între timp, preocupările sale au devenit predominant politice. Apoi eu m-am pensionat, am plecat că profesor în Etiopia, și am pierdut legătură cu el. Când am revenit din Africa l-am căutat la vechea adresa, dar am aflat că se mutase cu serviciul în Austria.

Mai târziu, l-am regăsit pe internet unde se afirmase pe plan politic și unde se vehicula ideia că era propus pentru postul de prim ministru. M-am bucurat și am început să-i urmăresc interviurile, în special după ce și-a anunțat candidatura la președinția țării. Ideea mi s-a părut de nerealizat în sistemul politic bizantin din România. Dar a preferat o strategie electorală discretă și strategia i-a reușit suprinzător de bine.

Călin Georgescu a ajuns în mod neașteptat în finală alegerilor prezidențiale fiind parcă ales, promovat și protejat de o mâna nevăzută…

Din prezența sa la diferite programe de televiziune sau din diverse înregistrări video reiese că dr. Georgescu este un bun român, are simțăminte patriotice și ar putea face legătură între naționalismul idealist din trecut, care a dus la formarea României moderne, și realitatea cinică din aceste zile. Vreau să-l sprijin și să-l încurajez pentru că îi împărtășesc unele din ideile enunțate. Îi doresc sincer să ajungă președinte și să scoată România din marasmul socio-politic actual.

Nu va fi însă deloc ușor pentru că profitorii interni nu vor renunta la privilegiile ilicite de care se bucură și condițiile internaționale sunt puțin favorabile.

Să sperăm totuși că alegerea lui Donald Trump în America va duce la schimbarea conjuncturii mondiale și în nouă situație confratele Georgescu va da un curs de asemenea nou în politică României… Nu trebuie să ascultăm orbește dispozițiile sosite de la Washington, Ierusalim sau Bruxelles. Să ne gândim în primul rând la țară noastră.

Ce i-am cerut Americii când i-am pus la dispoziție bazele militare? A menționat vreodată guvernul român cuvântul Basarabia? Ce i-am cerut Ucrainei ajutând-o necondiționat în detrimentul propriilor noastre interese?

Nu simpatizez Rusia. În toate lucrările mele am înfierat atitudinea ei, dar Rusia nu poate fi acuzată fără echivoc de toate relele din lume. Altfel, suntem europeni și rămânem în Uniunea Europeană, dar UE are nevoie de reforme și acestea pot fi impuse din interior.

Și, în final, care sunt planurile strategice ale României pe următorii 10-20 de ani?

Să fim în primul rând români. La asemenea subiecte ar trebui să se gândească viitoarea conducere a țării.

Dacă va fi ales, Călin Georgescu va reprezenta o șansă pentru România

Prof. Dr. Nicolae Dima, UȘA, 27 noiembrie 2024

Nicolae (Nicholas) Dima a fost jurnalist la „Vocea Americii” (1975-1985; 1989-2001), profesor la William Patterson College (din New Jersey), la US Army „John F. Kennedy” Special Warfare Center and School (de la Fort Bragg, Carolina de Nord), la Naval War College (din Newport, Rhode Island), la Institutul „William R. Nelson Institute” de pe lângă James Madison University (din Harrisonburg, Virginia), dar și în țări africane, în capitală Etiopiei, la St. Mary’s University College, și în Republica Djibouti, la Djibouti University.

A  predat cursuri și seminarii de specialitate în studii europene, studii socio-politice globale și comunicare internațională. Pe lângă cărțile de specialitate în aceste domenii, a elaborat manuale, paradigme și module de predare — între care  „Eastern Europe: An Area în Crisis” / „Europa de Est: o zonă în criză”, „The Soviet Political Upheaval of the 1980’s”, / „Răsturnările politice sovietice a anilor 1980” sau „Breaching Barriers of Cross Cultural Communication”/ „Spargerea barierelor comunicării interculturale” —, care au fost utilizate de universități, școli și institute americane prestigioase că James Madison University, Boston College, University of Nebraska at Omaha, US Army’s Special Warfare Center and School, Naval War College, iar, mai recent, și de Universitatea Româno-Americană din București, unde, de altfel, a susținut cursuri de „Comunicarea interculturală”, „Afaceri globale” sau „Provocarea sustenabilitățîi”.

A luptat în Congresul american că nimeni altul pentru Basarabia. O carte cu documentele din Congresul american referitoare la Basarabia și efortul lui Nicholas Dima în acest sens este în pregătire.