Ciolacu ne bagă în faliment: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice

Ieșirea de sub control a deficitului bugetar în 2024, venită ca urmare a creșterilor alerte de salarii pentru bugetari și de pensii din anul electoral, a împins suma împrumuturilor realizate de Guvern la un nou record. Guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu a ajuns cu împrumuturile la 213 miliarde de lei (42,8 miliarde de euro), în primele 10 luni din acest an, după ce în octombrie a făcut împrumuturi de 13,8 miliarde de lei.

Comparativ, după primele 10 luni din 2023, împrumuturile se ridicau la 174 miliarde de lei, iar deficitul bugetar era la 62,8 miliarde de lei. În 2024, după primele 9 luni din an, deficitul este la 96,2 miliarde de lei. Deficitul bugetar reprezintă suma de bani lipsă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor planificate într-un an de Guvern. Pe lângă acest deficit, Guvernul se mai împrumută pentru a plăti datoria ce ajunge la scadență într-un an.

Având în vedere că planul structural de ajustare a deficitului bugetar trimis de Guvern către Comisia Europeană se întinde pe 7 ani, împrumuturile anuale vor ajunge și mai mari în perioada următoare, cu toate că deficitul se va reduce cu câte 0,8% din PIB în fiecare din următorii șapte ani. Asta din cauza creșterii stocului de datorie, care va împinge cheltuielile cu dobânzile la 3,5% din PIB în 2031 (100 miliarde de lei), de la 2,0% din PIB (35 miliarde de lei) în acest an.

Guvernul se apropie acum, încet-încet, de suma de 250 de miliarde de lei, care probabil va fi depășită după ce Guvernul va mai face o ieșire pe piețele externe, să se împrumute, în final de an.

Asta deși dinamica veniturilor bugetare a fost peste așteptări (+13% față de primele 9 luni din 2023) și ANAF a colectat cu câteva miliarde de lei peste programul trasat de Ministerul Finanțelor, ceea ce arată că economia și mai ales consumul au mers bine până acum. Creșterea deficitului este astfel explicată de creșterea cheltuielilor bugetare (+20,7%, față de planificarea bugetară de la început de an de doar +10%) în acest an electoral special, cu toate rundele de alegeri.

Vorbim în total pentru acest an despre un necesar pentru deficitul bugetar cuprins între 130 și 140 miliarde de lei (7,9% din PIB) + 95 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente în acest an. La acestea se adaugă prefinanțarea pentru 2025, în valoare de circa 20-25 miliarde de lei.

În 2023, împrumuturile pe tot anul au fost în sumă de 203 miliarde de lei

Din suma totală atrasă în octombrie, 7,4 miliarde de lei sunt finanțări luate de la bănci, prin piața primară administrată de BNR. Împrumuturile de la bănci au fost din nou ceva mai mici decât media din acest an, în condițiile în care Finanțele au avut luna trecută o nouă licitație de titluri de stat Fidelis, realizată prin intermediul Bursei de Valori București. Totodată, sumele ofertate de bănci la licitațiile normale ale Ministerului de Finanțe au fost mai mici în luna octombrie. Cel mai probabil, băncile sunt prudente în ceea ce privește gestionarea lichidității excedentare.

Băncile stau deja pe un munte de bani, care se va mări acum, în final de an. În luna noiembrie, Guvernul va plăti investitorilor în titluri de stat din România 20,7 miliarde de lei în contul unor scadențe ale datoriei publice.

De la populație, prin ultima ediție a programului Fidelis, Guvernul a împrumutat 3,5 miliarde de lei, un record pentru acest program. Din această sumă, peste jumătate a fost atrasă prin două obligațiuni în euro.

Totodată, prin programul Tezaur, Guvernul a atras aproximativ 1,92 miliarde de lei, conform celor mai recente date de pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Pe tot anul, prin Tezaur, Finanțele au împrumutat 12,55 miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului. În plus, prin programul Fidelis, derulat prin Bursa de Valori București, Finanțele au împrumutat de la populație, în acest an, 13,88 miliarde de lei.

Ministerul de Finanțe s-a mai împrumutat în debutul lui octombrie și prin obligațiuni Samurai, denominate în yeni japonezi, pe piața financiară de la Tokyo. Ideea este de a atrage investitori japonezi și pe piața titlurilor de în lei, având în vedere creșterea graduală a necesarului de finanțare al României. Cererea pentru aceste titluri denominate în yeni a fost foarte slabă, astfel că Guvernul a împrumutat echivalentul în lei a doar puțin peste 1 miliard.

Guvernul face cadouri investitorilor și băncilor și își subminează voluntar costurile de îndatorare. Cum și-a dat Guvernul un autogol prin estimarea costului de finanțare din planul de ajustare pe 7 ani

Cele 7,4 miliarde de lei atrase de la bănci, prin piața primară administrată de BNR, au fost făcute la dobânzi în creștere comparativ cu lunile anterioare, în special în ceea ce privește scadențele pe termen lung.

Evoluția este legată de faptul că Guvernul, în planul structural de ajustare trimis recent la Bruxelles, a înaintat ca estimare un cost de finanțare pe 10 ani de 6,9% până în 2031. Înainte, costul de finanțare pe 10 ani al României, în piața secundară, era de 6,6-6,7%, nivel unde a petrecut mare parte din 2024.

După ce planul de ajustare a devenit public, piața a împins dobânda pe 10 ani, natural, unde spunea Guvernul că ar trebui să fie în următorii 7 ani. Vorbim despre nivelul cu care și-a făcut Guvernul calculele bugetare.

Câteva exemple în ceea ce privește evoluția efectivă din octombrie a costurilor de finanțare ale statului: ultimul împrumut din octombrie prin obligațiunile cu scadența februarie 2038 s-a realizat la o dobândă de 6,91%, în creștere de la 6,48% în octombrie, în timp ce împrumutul din octombrie prin obligațiuni cu scadența aprilie 2029 s-a făcut la o dobândă de 6,54% față de 6,37% în august.

Doar Ungaria, cu fonduri PNRR blocate, se împrumută la dobânzi mai mari ca România, în toată Uniunea Europeană

Dobânzile de împrumut ale României sunt deja cele mai ridicate din Uniunea Europeană, după Ungaria, în special din cauza inflației mari (cea mai mare din UE), a deficitului bugetar imens (7-8% din PIB) și a credibilității scăzute pe care o are clasa politică în fața investitorilor când vine vorba de corectarea acestui deficit. Din cauza amânării corecției, a indisciplinei fiscale și a credibilității scăzute a guvernanților, investitorii penalizează Guvernul și solicită o primă de risc din cauza riscului de țară, care se traduce prin dobânzi mai mari. 

De altfel, Guvernul se împrumută mult mai scump acum decât comparativ cu decembrie 2023, când chiar dacă inflația era mai mare, deficitul era ceva mai mic, iar credibilitatea Guvernului era ușor reîmprospătată de măsurile fiscal-bugetare adoptate în septembrie-octombrie 2023, prin care se urmărea asigurarea unei sustenabilități financiare a țării prin creșterea veniturilor la buget și reducerea cheltuielilor statului.

Necesarul ridicat de finanțare al Guvernului din următorii ani, cuplat cu o inflație anuală de 4-5% în următorii ani, va ține cel mai probabil sus dobânzile suverane. În plus, Banca Națională a României (BNR) a pus pe pauză ciclul de scădere a dobânzilor, în luna octombrie, iar o nouă scădere ar putea să vină abia în cel de-al doilea trimestru din 2025.

Cel mai probabil, în 2025, politica monetară a BNR va fi influențată mai puțin de inflație și mai mult de politica fiscală a Guvernului. Dacă Guvernul majorează TVA-ul, banca centrală va decide cel mai probabil să considere impactul pe inflație drept tranzitoriu și să aștepte o perioadă până decide direcția de acțiune.

Calculele Comisiei Europene: dacă o ține tot așa, România va ajunge la o datorie publică de peste 90% în 2034

Amintim că, în luna martie a acestui an, Comisia Europeană o nouă ediție a raportului său privind sustenabilitatea datoriilor publice (Debt Sustenability Monitor), iar România este inclusă în categoria țărilor cu risc ridicat din perspectiva sustenabilității fiscale, din cauza deficitului tot mai mare. Alte 8 state europene sunt incluse în această categorie, printre care Franța, Spania, Portugalia sau Slovacia.

Potrivit calculelor Comisiei, dacă nu se face niciun fel de corecție asupra politicilor fiscale, România riscă să ajungă în 2034 la un nivel al datoriei publice de peste 90%.

Proiecția Comisiei este îngrijorătoare pentru că, în ciuda faptului că mai există și alte țări în categoria celor cu risc ridicat, țara noastră este prognozată să înregistreze a doua cea mai mare creștere a datoriei publice ca procent din PIB în perioada analizată – de la 50% în 2024 la 93% în 2034.

În plus, deși planul pe 7 ani al Guvernului indică impunerea unui control asupra cheltuielilor și implementarea de măsuri fiscale pentru majorarea veniturilor bugetare, programele de guvernare ale partidelor indică că nu vor fi schimbări majore pe partea de fiscalitate.