Pachetul de extindere UE, adoptat de Comisia Europeană. Laude pentru Republica Moldova și pentru Ucraina, uși închise pentru Georgia

Comisia Europeană (CE) a adoptat, miercuri, pachetul său de extindere anual, în care laudă progresele înregistrate de Republica Moldova și Ucraina, dar critică Georgia, punând sub semnul întrebării  continuarea procesului de aderare la UE pentru această țară.

Pachetul de extindere anual cuprinde o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Georgia, Republica Moldova, Ucraina și Turcia, pe calea lor către aderarea la UE.

Evaluările sunt însoțite de recomandări și orientări privind prioritățile de reformă, a anunțat Reprezentanța CE în România.

Iată observațiile CE referitoare la țările candidate:

În iunie 2024, conferința interguvernamentală a confirmat că, în ansamblu, Muntenegru a îndeplinit criteriile de referință intermediare pentru capitolele 23 și 24 privind statul de drept, oferind posibilitatea de a proceda la închiderea provizorie a altor capitole în cazul în care sunt îndeplinite condițiile. În domeniul statului de drept și al sistemului judiciar sunt necesare progrese suplimentare.

Comisia își reiterează evaluarea potrivit căreia Serbia a îndeplinit criteriile de referință pentru deschiderea grupului tematic 3 (Competitivitate și creștere economică incluzivă). În anul următor, se preconizează că Serbia va accelera lucrările privind punerea în aplicare a reformelor legate de aderarea la UE la toate nivelurile, cu un accent deosebit pe criteriile de referință intermediare privind statul de drept, precum și pe asigurarea unui mediu cu adevărat favorabil pentru societatea civilă și mass-media, făcând eforturi credibile pentru a stopa dezinformarea și acțiunile străine de manipulare a informațiilor.

În ceea ce privește Albania, Comisia salută deschiderea negocierilor privind grupul tematic al elementelor fundamentale în cadrul celei de a doua conferințe interguvernamentale care a avut loc la 15 octombrie 2024. Este esențial ca autoritățile să intensifice în continuare ritmul reformelor orientate către UE, în special în ceea ce privește statul de drept, consolidarea rezultatelor obținute în materie de asigurare a respectării legii, combaterea eficace a corupției și a criminalității organizate și promovarea drepturilor fundamentale, inclusiv a libertății mass-mediei, a drepturilor de proprietate și a minorităților.

În cazul Macedoniei de Nord, țara trebuie să continue să realizeze punerea în aplicare a reformelor legate de UE, în special în cadrul grupului tematic al elementelor fundamentale, mai precis în ceea ce privește sistemul judiciar, combaterea corupției și a criminalității organizate. Încrederea în sistemul judiciar trebuie consolidată. Sesiunile de examinare analitică pentru toate cele șase grupuri tematice ale acquis-ului UE au fost finalizate în decembrie 2023.

Bosnia și Herțegovina a demonstrat rezultate tangibile, inclusiv în ceea ce privește gestionarea migrației, alinierea deplină la politica de securitate comună și externă a UE, precum și prin adoptarea legislației privind integritatea sistemului judiciar, combaterea spălării banilor și a conflictelor de interese. În martie 2024, Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Comisia pregătește cadrul de negociere în vederea adoptării acestuia de către Consiliu în momentul în care se iau toate măsurile relevante prevăzute în recomandarea Comisiei din octombrie 2022.

Kosovo a depus o cerere de aderare la UE în decembrie 2022. Comisia rămâne dispusă să pregătească un aviz cu privire la cererea de aderare a Kosovo de îndată ce Consiliul solicită acest lucru. S-au înregistrat progrese în lupta împotriva criminalității organizate, iar mediul de afaceri s-a îmbunătățit. Liberalizarea vizelor pentru Kosovo a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024. Kosovo trebuie să își intensifice eforturile de consolidare a statului de drept și a administrației publice și de protejare a libertății de exprimare.

Deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina a reprezentat o recunoaștere importantă a hotărârii Ucrainei de a continua reformele pe calea aderării la UE. În urma primei conferințe interguvernamentale din iunie 2024, examinarea analitică a acquis-ului („procedura de screening”) avansează fără probleme. Sub rezerva îndeplinirii de către Ucraina a tuturor condițiilor, Comisia așteaptă cu interes deschiderea negocierilor privind grupurile tematice, începând cu grupul tematic al elementelor fundamentale, cât mai curând posibil în 2025.

Deschiderea negocierilor de aderare a fost o recunoaștere importantă a hotărârii Republicii Moldova de a continua reformele pe calea aderării la UE, în pofida ingerințelor continue ale Rusiei și a impactului războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.  În urma primei conferințe interguvernamentale din iunie 2024, examinarea analitică a acquis-ului („procedura de screening”) avansează fără probleme. Sub rezerva îndeplinirii de către Republica Moldova a tuturor condițiilor, Comisia așteaptă cu interes deschiderea negocierilor privind grupurile tematice, începând cu grupul tematic al elementelor fundamentale, cât mai curând posibil în 2025.

Deși, în decembrie 2023, Consiliul European a acordat Georgiei statutul de țară candidată, procesul său de aderare la UE a fost între timp întrerupt de facto din cauza acțiunilor întreprinse de guvernul georgian începând din primăvara anului 2024. La 26 octombrie 2024, cetățenii georgieni au votat la alegerile parlamentare. Constatările preliminare ale misiunii internaționale comune de observare a alegerilor conduse de Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR) au identificat mai multe deficiențe care au apărut într-un mediu tensionat și foarte polarizat. Printre deficiențele raportate se numără recentele modificări legislative aduse procesului electoral, compromisurile frecvente privind secretul votului, inconsecvențele procedurale, intimidarea și presiunea asupra alegătorilor, care au avut un impact negativ asupra încrederii publicului în acest proces. Aceste constatări preliminare confirmă necesitatea unei reforme electorale cuprinzătoare, care a fost deja evidențiată în recomandările-cheie anterioare.

Turcia este o țară candidată și un partener-cheie al Uniunii Europene. Cu toate acestea, negocierile de aderare cu această țară stagnează din 2018, în concordanță cu decizia Consiliului. Există în continuare motive serioase de îngrijorare în domeniul drepturilor fundamentale și al statului de drept, inclusiv în ceea ce privește independența sistemului judiciar. Dialogul privind statul de drept și drepturile fundamentale rămâne o parte integrantă a relației dintre UE și Turcia. În urma orientărilor strategice ale Consiliului European din aprilie 2024, relațiile cu Turcia au fost marcate de un angajament reînnoit treptat și au fost luate măsuri concrete în direcția unor schimburi constructive cu privire la chestiuni de interes comun.

Etapele următoare

Consiliului îi revine acum sarcina de a analiza recomandările prezentate astăzi de Comisie și de a lua decizii cu privire la etapele viitoare ale procesului de extindere.