Semnal de alarmă în UE. Raport privind PREGĂTIREA CIVILĂ ȘI MILITARĂ în Europa, dat publicității

Uniunea Europeană trebuie să investească pentru pregătirea militară și civilă în situații de criză, să creeze un regim de stocare strategică în domenii esențiale, inclusiv materii prime și sănătate, și să dea undă verde unui „serviciu complet de cooperare în domeniul informațiilor la nivelul UE”, relevă un raport întocmit de fostul președinte finlandez Sauli Niinistö, la cererea președintei CE Ursula von der Leyen, anunță Calea Europeană.

Raportul are 165 de pagini și a fost prezentat, miercuri, la Bruxelles.

UE trebuie să acționeze urgent în domeniul apărării

Potrivit raportului privind pregătirea civilă și militară a Europei, UE trebuie să fie urgent mai proactivă în răspunsul său la crizele tot mai complexe cu care se confruntă lumea.

Niinistö a declarat că UE trebuie să transmită un semnal că este dispusă să plătească pentru apărarea sa, adăugând că blocul european ar trebui să cheltuiască aproximativ 20% din bugetul său, în valoare în prezent de aproximativ 1 000 de miliarde de euro pe o perioadă de șapte ani, pentru securitate și pregătirea pentru situații de criză.

Niinistö a avertizat cu privire la două lacune principale în strategia de pregătire a UE: lipsa unui plan clar în cazul unei agresiuni armate împotriva unui stat membru și absența unei capacități pe deplin operaționale a UE de a coordona și de a acționa împreună dincolo de silozurile instituționale și operaționale.

Un serviciu de intelligence al UE

Fostul președinte finlandez consideră că UE are nevoie de propria sa agenție de informații pentru a ajuta țările să se ferească de amenințări, sabotori și agenți străini care operează în capitalele de pe continent, printr-un schimb sporit de informații, conform Politico Europe.

În raportul său, Niinistö cere UE să dezvolte un “serviciu de cooperare în domeniul informațiilor cu drepturi depline la nivelul UE, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât și celor operaționale”, adăugând totodată că este nevoie de “o rețea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.

Este nevoie de mai multe eforturi pentru „consolidarea activității de contraspionaj în cadrul instituțiilor UE”, a declarat el după prezentarea planului alături de von der Leyen.

Un regim de stocare strategică la nivelul UE, inclusiv în domeniul sănătății

Raportul abordează și problema stocării strategice, despre care precizează că merită o atenție specială în ceea ce privește cooperarea public-privat pentru pregătirea pentru situații de criză și evocă o abordare strategică comună a Comisiei Europene și a statelor membre privind constituirea de stocuri de medicamente pentru a face față penuriei de medicamente esențiale.

În domeniul securității sanitare, raportul constată că UE, în cadrul strategiei Global Gateway, continuă să consolideze capacitățile de asistență medicală din întreaga lume și să investească în securitatea lanțurilor de aprovizionare cu medicamente.

Raportul recomandă cartografierea eforturilor în curs, cele mai bune practici și nevoile; să identifice în comun un set cuprinzător de intrări esențiale (de exemplu, produse alimentare, energie, materii prime critice, echipamente de intervenție în caz de urgență, contramăsuri medicale); și să definească obiective pentru a asigura niveluri minime de pregătire în diferite scenarii de criză, inclusiv în cazul unei agresiuni armate sau al întreruperii pe scară largă a lanțurilor globale de aprovizionare.

Totodată, raportul consideră importantă asigurarea coerenței și coordonării între inițiativele viitoare și eforturile de stocare în curs sau propuse la nivelul UE, de exemplu în domeniul pregătirii pentru sănătate, al răspunsului la dezastre și situații de urgență, al energiei, al materiilor prime esențiale și al pregătirii pentru apărare.

Un semnal de alarmă

Raportul își propune să servească drept semnal de alarmă pentru statele membre, fostul președinte finlandez recomandându-le să colaboreze mai îndeaproape, mai rapid și cu cetățenii în centrul strategiei de pregătire pentru situații de criză – dar susține și o cooperare consolidată între grupuri de state membre doritoare, acolo unde este necesar.