Editorial: De ce a mințit Elena Lasconi despre studiile universitare și de ce între ea și Ciolacu este semnul egal

Scandalul în care este implicată Elena Lasconi, primarul orașului Câmpulung Muscel, scoate la iveală un fenomen deloc nou în politica românească: impostura academică. Recent, s-a descoperit că Lasconi și-a trecut în CV o diplomă de licență de la Academia de Studii Economice (ASE), obținută în mod dubios, deși nu a urmat cursurile acestei universități. Mai mult, ea a pretins că s-ar fi înscris inițial la o universitate ecologică din Deva, o instituție care niciodată nu a fost acreditată să formeze studenți. Aceste dezvăluiri ridică semne de întrebare serioase nu doar despre integritatea sa, ci și despre starea generală a clasei politice din România, unde impostura academică și politică pare să fie o practică frecventă.

Diplome false și o etică dubioasă

Într-o țară unde sistemul de educație superior este deja afectat de scandaluri legate de corupție și ineficiență, un astfel de caz este mai mult decât un simplu incident izolat. Elena Lasconi nu este doar un politician de rang mic, ci un reprezentant al noii generații de politicieni care au promis schimbare și transparență. Însă, minciuna despre diploma de la ASE și implicarea într-o universitate care nu avea nici măcar acreditare pentru a forma studenți arată că, în spatele unei imagini publice curate, stă aceeași veche mentalitate a înșelăciunii și a manipulării.

Pretinsa sa înscriere la o universitate ecologică din Deva, care nu avea dreptul legal de a oferi diplome, accentuează ideea că pentru unii politicieni români, drumul către o carieră publică nu trece prin muncă și educație reală, ci prin portițe legislative și acte dubioase. A obține o diplomă fără studii reale este o insultă adusă tuturor celor care muncesc din greu pentru a finaliza o facultate în România.

Ciolacu și Lasconi: Două fețe ale aceleași monede

La prima vedere, Marcel Ciolacu, liderul PSD, și Elena Lasconi par a fi două figuri politice foarte diferite. Ciolacu este veteranul politic, baronul de partid care manevrează din umbră, în timp ce Lasconi este outsider-ul care a intrat în politică din mass-media. Dar, în esență, amândoi reprezintă aceeași problemă majoră: lipsa de integritate.

Ciolacu, de-a lungul timpului, a fost asociat cu numeroase acuzații de corupție, nepotism și lipsă de transparență. La fel ca și Lasconi, el își construiește cariera pe un fundament de compromisuri și manipulare, într-o țară unde încrederea în politicieni este deja la un nivel extrem de scăzut. La fel cum Lasconi a falsificat studiile pentru a-și crea o imagine de competență, Ciolacu manipulează alianțe politice și decizii legislative pentru a-și asigura puterea, fără a pune preț pe binele public.

Amândoi fac parte dintr-o generație de politicieni care valorifică imaginea și percepția mai mult decât realitatea și integritatea. Între ei, semnul egal nu este doar o figură de stil, ci o realitate tristă a clasei politice românești: indiferent de trecut sau promisiuni, adevărul este sacrificat pentru câștiguri personale.

Lipsa de consecințe: Problema sistemului politic

Un alt punct comun între Lasconi și Ciolacu este lipsa de consecințe reale pentru acțiunile lor. În mod normal, descoperirea unei astfel de imposturi academice ar trebui să ducă la demisia imediată a unui politician. Însă, în România, astfel de scandaluri par să fie tratate cu indiferență. Lasconi continuă să fie primar, iar oamenii par să accepte că, în politică, minciuna este doar o parte din joc.

Aceeași problemă este vizibilă și în cazul lui Ciolacu, care, în ciuda multiplelor controverse, continuă să domine scena politică fără să sufere consecințe reale. Sistemul politic din România a devenit unul în care integritatea este un concept negociabil, iar minciuna poate fi trecută cu vederea, atâta timp cât există suficiente avantaje politice sau economice în joc.

Ce urmează pentru politica românească?

Cazul Elenei Lasconi ar trebui să fie un punct de cotitură pentru politica românească, dar din păcate, nu este primul și, probabil, nici ultimul de acest gen. De la diplome false până la jocuri de culise și alianțe murdare, clasa politică românească continuă să funcționeze pe baza unor principii care distrug încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

Într-o societate sănătoasă, astfel de fapte ar fi condamnate fără echivoc, iar cei responsabili ar plăti cu funcțiile lor. Dar atâta timp cât astfel de politicieni continuă să avanseze, indiferent de minciunile pe care le spun sau de lipsa lor de integritate, nu ne putem aștepta la o schimbare reală.

România are nevoie de o nouă clasă politică, una bazată pe meritocrație, transparență și onestitate. Dar până când această schimbare nu va avea loc, semnul egal între Elena Lasconi și Marcel Ciolacu va rămâne unul dintre cele mai relevante simboluri ale stării actuale a politicii din țara noastră.