Rareș Bogdan, portretul parvenitului la maturitate

Rareș Bogdan este băiatul ăla care se dichisește ridicol și se alintă monstruos și care, de fiecare dată când este bănuit că ar pune boticul uneori rujat la foloase necuvenite, zbiară aproape isteric, anunțând că el n-are nevoie de bani, că are bani, că familia lui a avut bani din moși-strămoși, că nu mai trebuie să fure el, fiindcă…

Să nu înțelegeți că ar fi furat alți membri ai familiei. Nu, nu asta spune Dicky și nici altcineva nu ar îndrăzni să o spună.

Rareș Bogdan este un clujean get-beget, care s-a născut în județul Alba. Nici pe vremea aia Clujul nu făcea parte din județul Alba, dar trecem peste acest amănunt.

Rareș s-a născut într-o familie bună: familia Bogdan. Tăticul, Ioan Bogdan, a fost om de vază al orașului Ocna Mureș, unde a fost chiar și consilier local între 1996-2000. Din partea PDSR, dar nu numai asta l-a făcut pe Ioan Bogdan o persoană deloc apreciată în Ocna Mureș. Foarte multă vreme, domnul Bogdan-tatăl a fost director general/manager al Uzinei de Produse Sodice Ocna Mureș. Absolut deloc întâmplător, perioada în care Ioan Bogdan a condus UPSOM a coincis cu perioada în care uzina, multă vreme unic producător de sodă și derivate din România, a apucat-o pe calea fără întoarcere a falimentului. În același timp, directorul/manager a apucat-o, și el, pe calea fără întoarcere a îmbogățirii, folosindu-se de tradiționalele firme-căpușă ale epocii, prin care uzina pe care o conducea cumpăra produse și materii prime cu de până la douăzeci de ori prețul real. De aia îi și plac lui Rareș clasicii: tătâne-su a fost unul dintre marii clasici ai falimentării economiei românești.

Vajnicul urmaș al celui care a pus pe butuci ditamai combinatul producător de sodă s-a apucat, și el, de afaceri. Bine, dacă-l ascultați, poate vă va convinge că, de fapt, a practicat jurnalismul. Ceea ce ar putea fi adevărat, dacă ziarul la care a prestat în Cluj nu ar fi Ziua, varianta locală, înființată sub oblăduirea lui Sorin Roșca Stănescu. Cât a fost jurnalism în povestea aia este greu de zis, dar cu certitudine afacere a fost, după modelul SRS, care-i este și naș de căsătorie specimenului. Ce fel de afacere? Nu îndrăznim să spunem acum, dar, ca să vă faceți o idee, Dan Diaconescu a ajuns la închisoare pentru ceva similar. Nu, nu este vorba despre relații sexuale cu minore.

După ce ziarul din Cluj s-a cam dus sufletului, Dicky s-a apucat de televiziune. Direct la nivel național, la Realitatea TV, pe tronsonul orar cel mai bine plătit. Căci, da, și pe vremea aia, ca și astăzi, se plătește bine ca să apari în emisiunile respectivului post și să-ți expui problemele sau să-ți ataci adversarii. Cum spuneam, modelul ăsta de business i-a dus pe unii la închisoare. Pe alții nu. I-a dus direct în Parlamentul European.

Nu doar Rareș este bogat datorită familiei, ci și soția sa. Doar că tatăl acesteia nu s-a îmbogățit căpușând companii de stat, ci muncind, se pare, mult mai cinstit. Uitând că, teoretic, au bani, Rareș Bogdan își mai îmbracă din când în când soția sumar spre deloc și o mai scoate la produs pe Insta. Sau așa pare. Norocul lui că n-o pune să apară pe onlyfans, că ar ajunge ca frații Tate.

Băiat finuț, cu cheltuieli, Rareș o fi bogat cum spune el, dar practică genul de bogăție nesustenabilă, care nu-i prea acoperă cheltuielile. De aia, din când în când, omul mai apare prin diverse stenograme dubioase. Asta nu înseamnă, neapărat, că ar face lucruri ilegale. Dar, pur și simplu, narcisismu-i ieșit din comun nu-l lasă să stea prea multă vreme deoparte. Până una-alta, însă, Dichisitul neprins e politician cinstit și, mai ales, bogat din moși-strămoși, prin mijloace pe care nu mai are rost să le discutăm azi, că s-au prescris.

Sursa Cațavencii