George Simion (AUR): Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara!
Și sistemul de învățământ de astăzi din România nu arată bine deloc. Încă o știre apărută zilele acestea arată eșecul marelui plan prezidențial al lui Klaus Werner Iohannis, „România Educată”. România nu este prezentă în reputatul clasament internațional al universităților Shanghai 2024 pentru al doilea an consecutiv!
Ce este Academic Ranking of World Universities – Shanghai Ranking? Unul dintre cele mai relevante astfel de topuri la nivel global. Numai că, din România, nu reușește să intre în top 1000 al Shangai Ranking nici măcar o universitate.
Ultima universitate românească prezentă în clasament, Babeș-Bolyai din Cluj, nu a mai reușit această performanță, ieșind din top în 2023, fapt ce a stârnit o amplă dezbatere despre calitatea învățământului superior și a cercetării universitare.
Dar, în vreme ce noi nu mai avem nicio universitate în acest top, în clasamentul ARWU apar universități din Serbia, Croația și Slovenia, din Ucraina, din Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia sau Estonia.
Cum este posibil așa ceva? Simplu: în aceste țări au fost guvernări care au investit în învățământ, care au înțeles că pentru un popor, pentru dezvoltarea sa, educația trebuie să fie o prioritate.
Spre deosebire de guvernele PSD-PNL care au condus România în ultimii 34 de ani și în contrapondere cu proiectul eșuat „România educată”, eu și colegii mei din AUR considerăm învățământul o prioritate națională.
Învățământul superior reprezintă vârful educației, în sensul că acesta are ca finalitate producerea de elite în domeniul cunoașterii și al administrației, tot aici fiind format propriul corp profesoral și cel al liceului – coloana vertebrală a învățământului. Universitatea este instituția care creează bunuri culturale noi, în care învățământul se împletește cu cercetarea de cel mai înalt nivel, în cele două forme ale sale, fundamentală și aplicată. Învățământul superior include învățământul universitar și postuniversitar, doctoral și post-doctoral.
În momentul de față, România are cel mai mic număr de persoane cu studii superioare din UE: 25%, față de media europeană de 41%. Sunt mai multe explicații. Prima, și cea mai evidentă este subfinanțarea cronică a sistemului. În loc să respecte obligația legală de a aloca 6% din PIB educației, guvernele „României educate” au preferat să ignore acest procent, iar prin legile Deca din 2023 chiar să elimine prevederea. An de an, bugetul educației a oscilat între 2,1% și 4,3% din PIB.
O altă explicație a numărului mic de tineri cu studii superioare este accesul restrâns al populației din mediul rural la educație, în condițiile în care aproape jumătate dintre români locuiesc la țară. În prezent, 65% dintre tinerii din mediul rural nu își pot permite să meargă la universitate, deși 80% dintre aceștia ar dori să urmeze cursuri universitare.
România are nevoie de creșterea numărului de studenți pentru a deveni o societate pe deplin civilizată. Dar acest lucru nu se poate face doar prin mărirea numărului de locuri în sistem, ci prin revizuirea întregului ansamblu universitar: creșterea calității predării și decuplarea criteriului de finanțare publică de cantitate – numărul de studenți, și corelarea acestuia de calitate – de performanță și de utilitatea pentru societate a studiilor. Astfel, dobândirea carnetului de student va fi și o garanție a viitorului.
Învățământul superior trebuie eliberat de impostura academică și scos de sub presiunea demagogiei, care a infestat spațiul public și politic. Doar așa poate fi performant și să creeze plus valoare pentru viitorul țării noastre!
Educația este fundamentul pe care se construiește viitorul unei națiuni. Dacă astăzi neglijăm școala, mâine vom culege roadele amărăciunii – o țară lipsită de competențe, de inovație și de progres.
AUR și-a asumat responsabilitatea de a transforma învățământul într-o prioritate națională, înțelegând că fără o educație solidă, România nu poate avea un viitor prosper!