Nicu Covaci, liderul formației Phoenix, a murit

Cunoscutul muzician Nicu Covaci (77 de ani), fondator și lider al formației Phoenix, a decedat vineri în urma mai multor probleme medicale avute în ultima perioadă, artistul fiind operat de urgenţă pe creier la Spitalul Judeţean din Timişoara. Anunțul a fost făcut de managerul spitalului, Sandesc Dorel, pe pagina sa de Facebook, dar și pe pagina oficială de Facebook a lui Nicu Covaci.

Președintele AUR, George Simion, un apropiat al regretatului artist, a scris un mesaj de condoleanțe pe pagina sa de Facebook: „România din ceruri e mai bogată… Dumnezeu să te așeze în ceata drepților, Nicu Covaci!”

Multiple probleme medicale

Problemele de sănătate ale lui Nicu Covaci au apărut în luna martie, atunci când liderul trupei Phoenix a început să simtă că îi amorţeşte faţa. Apoi a început să îi fie afectată vederea. Atunci a hotărât să îşi facă un RMN, iar rezultatele indicau o problemă gravă.

Diagnosticul pus de specialiştii de la Secţia de Neurochirurgie a Spitalului Judeţean Timişoara, conduşi de medicul Horia Pleş, a fost „proces expansiv intracranian”. Apoi, printr-o intervenţie care a durat aproximativ 6 ore, a fost extirpată chirurgical o tumoră de pe creier.

Deși operația a fost una reușită, colegii acestuia au revenit miercuri cu un mesaj alarmant anunțând că starea de sănătate a liderului Phoenix „nu se îndreaptă deloc spre bine”, au transmis, miercuri, colegii acestuia.

Potrivit acestora, tratamentul postoperatoriu nu a putut fi finalizat din cauza complicațiilor apărute.

„Spuneam acum puţină vreme că vom reveni cu detalii despre starea lui Nicu de îndatā ce vom avea vesti bune. Şi am tot aşteptat. Şi aşteptat… Realitatea este că lucrurile nu se îndreaptă deloc spre bine. Tratamentul postoperatoriu nu s-a putut finaliza din cauza complicaţiilor, iar asta ne ţine conectaţi şi cu emoţii. Mari emoţii!”, au scris colegii lui Nicu Covaci într-o postare pe Facebook.

Un artist talentat

Nicu Covaci, năcut în 1947 la Timișoara, a fost un celebru compozitor, cântăreț, chitarist, pictor și grafician român, cunoscut ca fondator și lider al formației Phoenix.

A început de mic copil să ia lecții particulare de pian, acordeon și limbă franceză, germană și engleză. Mai târziu, după ce a învățat singur să cânte la muzicuță, a luat și lecții de chitară.

A urmat secția germană a școlii primare, secția română a școlii generale, liceul de arte plastice și Institutul de Arte Plastice din Timișoara.

Nicu Covaci a fugit împreună cu cea mai mare parte a colegilor de trupă de regimul comunist din România în 26 octombrie 1976 printr-o evadare spectaculoasă despre care s-au scris multe (ascunsi într-un camion). S-a stabilit mai întâi în Olanda, apoi în Germania și în final în Spania.

”Sfinții”

Prin 1961, Nicu Covaci și Kamocsa Camo Bela, elevi la Școala Generală nr. 2 din Timișoara, au fondat o “formație de chitare electrice” – inspirați de ceea ce se întampla peste graniță. Trupei i-au pus numele ”Sfinții”. Trupa avea să devină celebra Phoenix, pentru ca activiștii culturali comuniști să îi permită accesul la festivalurile organizate de UTC (Uniunea Tinerilor Comuniști), deoarece ”Sfinții” era un nume care avea de-a face cu religia, respinsă de regim, potrivit Rador Radio România.

În 1965, componența trupei s-a schimbat, în Phoenix intrând Florin “Moni” Bordeianu (n.1948, student IEFS), Claudiu Rotaru, Ioan “Pilu” Stefanovici (n.1946, student Politehnică) și Gúnter “Spitzi” Reininger (n.1950, elev la școala de muzică). Repertoriul era compus din cover-uri celebre ale trupelor Beatles, Rolling Stones, Animals etc. Au fost ascultați de celebrul critic muzical Cornel Chiriac, care i-a ajutat să înregistreze un album. În acea perioadă, au lansat piesele celebre “Vremuri” și “Canarul”.

Phoenix devine o trupă cunoscută și iubită

Câștigă un premiu la un concurs între formațiile studențești în 1968 – la Festivalul Național de Artă Studențească de la Iași, când au concurat cu Roșu și Negru, Coral și Mondial. Un an mai târziu, locul lui “Pilu” a fost luat de Dorel “Baba” Vintilă Zaharia (n.1943, ex – Sideral, Cometele, student la Politehnică).

Apar în emisiuni de televiziune și susțin zeci de concerte, reușind să se impună ca trupă de referință. După emigrarea lui Moni Bordeianu, din toamna anului 1970, componența trupei se modifică iar. Intră “Spitzi”, Cornel Liuba (tobe), Kovacs Zoltan (bas) și Laurențiu Butoi (oboi, flaut).

Este cooptat în trupă și Mircea Baniciu (student Arhitectură), un folkist care însoțea trupa în turnee, iar în octombrie 1971 se renunța la serviciile lui Zoli, Laurențiu și, putin mai tarziu, la Cornel. Intră Joszef Kappl (ex – Color, Clasic XX, student la Conservator) și Costin Petrescu (ex – Olympic’64, student Arhitectură). Accentele rock se modifică și ele, iar stilul lor capătă rezonanțe folclorice.

Realizează poemul rock “Cei ce ne-au dat nume”, care a fost prezentat în premieră la Opera din Timișoara, la 13 ianuarie 1972. A apărut apoi albumul “Negru Voda”, primul disc LP scos de o formație rock în limba română. În 1974, apare în trupă Ovidiu Lipan “Țăndarică” (ex- Roșu și Negru, școala de muzică). Formația Phoenix avea un succes imens, însă în anii ”70 ajunsese să fie un fenomen mai degrabă underground, fiind pe rând interzisă în concerte, la televiziune și la radio, de cenzura comunistă, potrivit Rador Radio România.

Divergențe cu foștii colegi de trupă

Nicu Covaci a avut de-a lungul timpului mai multe divergențe cu foștii colegi de trupă, câștigând în instanță chiar și un proces în privința drepturilor de autor. Astfel, piese precum „Mugur de fluier”, „Hei, tramvai” sau „Fata verde” nu au mai putut fi cântate decât cu acordul lui Nicu Covaci. În același proces, solicitarea lui Nicu Covaci de a primi 400.000 lei drept daune morale de la foștii săi colegi Josef Kappl, Mircea Baniciu, Mani Neumann și Radu Almășan a fost respinsă.

Nicu Covaci spunea atunci: „Nu mă interesează banii, mă interesează să nu-și bată joc de mine și de piesele mele. Să mă lase în pace! Phoenix trebuie să rămână Phoenix, nu șușe, nu înmormântări și avorturi. Nu-mi place când sunt furat și, în plus, sunt și batjocorit. Nu le voi permite în niciun caz să îmi mai cânte piesele pentru că nu au fost cinstiți, nu au fost corecți.”