Justiția română, oarbă, nulă și inexistentă: Puiu Popoviciu scapă de condamnare în dosarul Ferma Băneasa

Curtea de Apel Bucureşti a anulat vineri condamnarea de 7 ani închisoare primită în anul 2017 de Gabriel Puiu Popoviciu şi a dispus achitarea omului de afaceri pentru fapte de corupţie în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare.

Decizia vine după ce judecătorii i-au admis lui Puiu Popoviciu o cerere de revizuire a sentinţei de condamnare.

Temeiul indicat de magistraţi pentru achitare este că fapta nu există.

„Admite cererea de revizuire formulată de revizuentul Popoviciu Gabriel Aurel, ale cărei efecte au fost extinse şi cu privire la inculpaţii Alecu Ioan Niculae, Bejenaru Andrei Mihai, Diaconescu Ştefan, Şerban Ilie Cornel, Pitcovici Petru Daniel, Luican Mihai Ion Florin, Toader Gabriel Răsvan, Todiraş Ioan, Minea Lizeta, Petrulian Gheorghe. Anulează sentinţa penală nr.115/F/23.06.2016 pronunţată de CAB în dosarul nr. 9577/2/2012, definitivă prin decizia penală nr.266/A/02.08.2017 a ÎCCJ şi în, rejudecarea laturii penale reunite cu latura civilă ce face obiectul dosarului penal nr.46/1/2020: În temeiul art. 396 alin.5 Cpp rap. la art.16 lit.a, achită pe inculpatul Alecu Ioan Niculae, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată întrucât fapta nu există. Achită pe inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, întrucât faptele nu există”, se arată în sentinţa CAB.

De asemenea, ceilalţi inculpaţi din dosar au primit decizie de achitare.

În plus, magistraţii au respins, ca neîntemeiate, acţiunile civile formulate în cauză de statul român prin Ministerul Finanţelor – ANAF şi USAMV, fiind ridicate măsurile asigurătorii dispuse în cauză faţă de persoanele responsabile civilmente SC Băneasa Investments SA, SC Băneasa Bussines&Tehnology Park SA, SC Băneasa Rezidenţial SRL, dar şi faţă de inculpaţi.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a primit pe 2 august 2017 o condamnare definitivă de 7 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”. În acelaşi dosar, au mai fost condamnaţi Cornel Şerban (fostul şef DGIPI) – 2 ani şi 6 luni cu executare, Ioan Nicolae Alecu (rectorul USAMV Bucureşti) – 6 ani de închisoare cu executare, Petru Pitcovici (fost şef în Direcţia Generală Anticorupţie din MAI) – 2 ani cu suspendare, Ştefan Diaconescu – 5 ani cu executare şi Andrei Mihai Bejenaru – 6 ani cu executare.

Gabriel Puiu Popoviciu a plecat din România înainte de pronunţarea sentinţei, fiind localizat în Marea Britanie, de unde autorităţile române au încercat fără succes să îl extrădeze.

Iniţial, el a fost reţinut la Londra, însă a fost eliberat în schimbul unei cauţiuni de 200.000 de lire sterline.

Ulterior, în 2021, Înalta Curte de Justiţie a Marii Britanii a respins definitiv cererea României de extrădare a omului de afaceri, judecătorii britanici motivând că Popoviciu nu a fost judecat de un Tribunal imparţial în România şi „a ‘suferit o negare completă” a drepturilor sale la un proces corect, aşa cum sunt ele protejate prin articolul 6 al CEDO.

Potrivit DNA, în perioada 2000 – 2004, rectorul USAMV Bucureşti, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, a făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparţinând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu.

„În condiţiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacţii şi, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de un dolar/mp, în timp ce valoarea de piaţă de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a oraşului Bucureşti, se învecinează cu DN1 Bucureşti – Ploieşti, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru şi sediile unor importante societăţi comerciale”, susţineau procurorii.

Iniţial, Popoviciu, în înţelegere cu rectorul, a creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participaţiune în condiţii nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans, devenită ulterior Băneasa Investments.

Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activităţi de pomicultură, viticultură, creşterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.

„Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat şi al Senatului USAMV Bucureşti, Ioan Alecu şi Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitate şi 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafaţă de 224 ha şi a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiţii legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părţi, a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societăţii”, au mai indicat procurorii.

Conform acestora, pentru a pune în aplicare înţelegerea ascunsă cu omul de afaceri, rectorul i-a indus în eroare pe membrii Senatului USAMV Bucureşti, prezentându-le date neadevărate şi impunând chiar modificarea Cartei Universităţii. De asemenea, a susţinut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câştiga fonduri băneşti cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învăţământ, pentru asigurarea unor condiţii decente de studiu, că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenţi, doctoranzi etc.

„Inculpatul Alecu a fost de acord ca sus-menţionatul contract de asociere în participaţiune să fie conceput şi redactat de Popoviciu şi de avocaţii acestuia, fără să participe consilierul juridic şi economistul Universităţii. Contractul a fost semnat la USAMV Bucureşti în condiţii improprii de reprezentare a universităţii. În 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAMV, inculpaţii Alecu, Popoviciu şi Bejenaru au aportat dreptul de folosinţă asupra unui teren de 174 hectare (parte din suprafaţa de 224 ha a fermei Băneasa), împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA (SC Log Trans). După aportarea dreptului de folosinţă, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate”, se arăta în rechizitoriu.

La solicitarea rectorului Alecu, Popoviciu i-a promis că îl va sprijini să obţină titlul de proprietate pe terenul aferent fermei Băneasa, iar astfel, în condiţii nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului Bucureşti a eliberat titlul de proprietate pentru USAMV Bucureşti.

După eliberarea titlului de proprietate, Ioan Alecu, în înţelegere cu Popoviciu, a aportat dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa şi dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deşi Hotărârea Senatului USAMV interzicea acest lucru.

În acest context, terenul a fost subevaluat, iar ulterior, în 2004, a fost aportată şi diferenţa până la 224 hectare la capitalul social al firmei, în condiţii de subevaluare.

„Practic, în urma tuturor acestor activităţi, Universitatea de Ştiinţe Agricole nu a avut niciun beneficiu, dimpotrivă, a pierdut suprafaţa de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare şi în exploatare, iniţial. Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafaţa de 224 ha a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV Bucureşti se ridică la suma de 619.472.218 lei şi se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA şi din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru”, mai spuneau procurorii.