Asociaţia Energia Inteligentă: O furtună geomagnetică sau solară poate avea consecinţe dezastruoase pentru reţelele electrice

O furtună geomagnetică sau solară, dincolo de frumusețea incontestabilă, poate avea consecințe dezastruoase pentru rețețele electrice sau chiar pentru comunitățile care s-ar baza exclusiv pe energie electrică, avertizează, într-un comunicat de presă, Asociaţia Energia Inteligentă.

„Oamenii sau minunat de faptul că Aurora Boreală s-a putu vedea din locuri neobișnuite. În fapt este vorba de o furtună geomagnetică sau solară, care dincolo de frumusețea incontestabilă, poate avea consecințe dezastruoase pentru rețețele electrice sau chiar pentru comunitățile care s-ar baza exclusiv pe energie electrică.

Furtuna solară are loc atunci când activitatea solara interacţionează cu câmpul magnetic al Pământului.(CME). Fenomenul, este de fapt un nor încărcat cu particule emanate de soare, care traversează spaţiul cu viteze supersonice. În condiţii optime, aşa numitul nor poate atinge câmpul magnetic al Pământului în numai câteva ore. În urma impactului dintre vântul solar si câmpul magnetic terestru, apare Aurora, fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală. În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă, iar în zonele polare, aurora polară”, se menționează în comunicat.

Cea mai puternică furtună geomagnetică din ultimii 151 de ani a fost înregistrată la data de 28 august 1859.

„Cunoscută sub numele de `Carrington Event`, după numele astronomului Richard Carrington care a urmărit fenomenul, furtuna a afectat reţelele telegrafice din întreaga lume.Potrivit articolelor de la acea vreme, aurora boreală era atât de puternică încât oamenii puteau citi la lumina ei. Un ziar al vremii prezenta astfel fenomenul: `Treziţi de lumina aurorei, căutătorii de aur din Munţii Stâncoşi au început să-şi prepare micul dejun şi să se pregătească pentru o nouă zi de muncă. De fapt, era încă noapte. Tot atunci, sistemul de telegraf din întreaga Europă şi din America de Nord s-a prăbuşit. Stâlpii aruncau scântei, iar aparatele continuau să primească şi să trimită mesaje cu toate că fuseseră deconectate de la sursa de curent.`

Din 28 august 1859 până pe 2 septembrie numeroase pete solare și explozii solare au fost observate pe Soare. Chiar înainte de prânzul zilei de 1 septembrie, astronomul britanic Richard Carrington a observat cea mai mare erupție, care a dus la o ejecție coronală de masă uriașă (CME), care a venit direct spre Pământ.

A doua mare furtună geomagnetică a avut loc la 23 iulie 2012. Din fericire aceasta a “ratat” cu puțin Terra”, explică AEI.

Fenomenul numit „furtună solară” (furtună geomagnetică), este în general, inofensiv, deoarece câmpul magnetic al planetei noastre este suficient de puternic pentru a bloca orice unde dăunătoare și pentru a redirecționa particulele electromagnetice către poli, unde formează aurorele.Totuși, Soarele provoacă și furtuni magnetice atât de intense încât nu pot fi respinse de câmpul magnetic și provoacă daune grave pe suprafața Terrei.

„In 2024 se anunță cel mai agresiv vârf solar al ultimului secol. Ciclul solar este de 11 ani și are câte un minim și un maxim. Inițial s-a prognozat maximul solar la începutul lui 2025, însă experții de la NASA îl anunță mai devreme, de la jumătatea lui 2024 si până la finele anului viitor, e  posibil să asistăm la mai multe mari furtuni solare.

In urma cu 100 de ani, tehnologia pe baza de electricitate și electromagnetism nu era atât de evoluată ca astăzi. Evident, sateliți, internetul, aparatura de maximă precizie etc. toate ar putea să fie distruse de furtuni electromagnetice de o amplitudine uriașa, ceea ce ar lăsa omenirea fără tot progresul tehnologic actual.

Dacă în 1859 o furtună solară a distrus rețeaua de telegraf din SUA și Europa, astăzi ar distruge întreaga infrastructură electronică a planetei, precum sateliți, cablurile de internet sau comunicațiile radio. De asemenea, alimentarea cu energie electrica și funcționarea instituțiilor vor fi afectate. O furtună solară puternică, deși foarte rare, ar putea să arunce lumea în haos și poate menține regiuni ale planetei deconectate de la energie și telecomunicații luni întregi. Probabilitatea ca un astfel de fenomen să apară este între 1,6% și 12% pe deceniu. Oamenii de știință cred că daca se va întâmpla, infrastructura noastră nu este pregătită pentru o furtună solară de mare intensitate.

Într-o perioadă în care oamenii sunt dependenţi de tehnologie, furtunile solare anunţate în perioada următoare ar putea provoca haos la nivel mondial. Imaginaţi-vă ce ar însemna să fim nevoiţi să renunţăm la telefoane, calculatoare şi la tot ceea ce înseamnă tehnologie, dar și energie electrică, până la repunerea lor în funcțiune. Infrastructura ar fi afectată în întreaga lume. Echipamentele din spitale, sistemele bancare, echipamentele destinate controlului traficului aerian, calculatoarele, sistemele de navigaţie sunt numai câteva dintre aparatele a căror activitate ar fi grav perturbată sau chiar întreruptă.

În  opinia unui reprezentant NASA, viitoarele explozii solare ar putea afecta într-o măsură atât de mare oamenii pentru că dependenţa de aparate electronice este mult mai mare decât ultima oară când un astfel de eveniment a avut loc.

Experţii estimează că astăzi, când ponderea electricității în viața oamenilor la nivel mondial reprezintă 18,2% (cantitatea de energie finală consumată de omenire) omenirea ar avea nevoie de până la 10 ani pentru a se reface complet după izbucnirea unei furtuni solare atât de puternice ca în 1859. În situația în care s-ar trece complet la folosirea exclusiv a energiei electrice  în viața noastră o furtună solară de tipul Carrington 1859 ar face să fie necesari teoretic peste 20-30 de ani pentru a se reface complet, timp în care lumea s-ar scufunda în haos”, avertizează AEI.