Nou record negativ: Consumul de energie electrică a scăzut la minime istorice în România, în Duminica Floriilor

Consumul național de energie electrică din rețele a scăzut duminică după-amiază până aproape de neverosimilul prag de 3.600 MW.

3.636 MW. Acesta a fost consumul instantaneu de energie electrică al României înregistrat în 28 aprilie, Duminica Floriilor, la ora 14.43, potrivit datelor Transelectrica. Este vorba despre consumul din rețele, cel măsurat, consumul efectiv fiind mai mare cu sute de MW la acea oră, fiind vorba despre autoconsumul prosumatorilor, care înlocuiesc astfel consumul din rețea cu ce produc din instalațiile fotovoltaice proprii – în momentul de față sunt instalați peste 1.500 MW la prosumatori.

De altfel, în toată perioada cu radiație solară semnificativă – Duminica Floriilor a fost o zi însorită, consumul instantaneu a fost sub 3.900 MW, abia spre ora 17 trecând pragul de 4.000 MW.

Acest consum neverosimil de mic, de doar 3.636 este cel mai mic din ultimii opt ani, cel puțin, și au fost voci care au spus că, atunci când am stabilit recordul negativ anterior de consum, de circa 3.900 MW instantaneu, acesta a fost cel mai mic din 2007 încoace.

De fapt, acest record negativ de consum este al treilea de la finalul lunii încoace, toate aceste niveluri minime survenind în zile de week-end, când consumul este tradițional mai scăzut. Prima dată s-a coborât la pragul de 4.000 MW în 31 martie. Ulterior, un nou minim a fost înregistrat în 14 aprilie, tot o zi de duminică, în care s-a coborât aproape de nivelul de 3.900 MW. Acum, tot într-o zi de duminică, iată că avem un nou minim, consumul naâional instantaneu coborând aproape de 3.600 MW.

Cauzele au mai fost explicate: scăderea consumului industrial și energia produsă de prosumatori care înlocuiește o parte din ce se consuma anterior din rețea.

Cum a stat Sistemul Energetic Național la ora cu acest consum iinfim? După cum vedeți în graficul Transelectrica de mai jos, la acea oră producția națională coborâse și ea la aproape 4.000 MW – o cauză fiind și prețul negativ din piața spot, iar România exporta undeva la 380 MW. Centrala de la Cernavodă, cu cele două reactoare, a devenit prima sursă a țării, iar toate celelalte centrale clasice au mers descărcate mult, poate în unele cazuri la minimele tehnice posibile: centralele hidro la 490 MW, cele pe cărbune la 480 MW, iar cele pe gaze undeva la 340 MW- este adevărat că centrala mare a Petrom de 860 MW de la Brazi este oprită, iar CET-urile nu mai livrează energie termică pentru încălzire. Pe de altă parte, pe fondul prețiurilor negative din PZU, cel mai probabil s-au oprit și unele parcuri eoliene și unele centrale fotovoltaice dispecerizabile.