Fermierii vor să oprească rachetele antigrindină: Am început să le găsim înfipte în apropierea şoselelor, caselor

Zeci de fermieri s-au adunat luni, cu tractoare, în faţa Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II de la Focşani, pentru a protesta împotriva începerii sezonului de trageri cu rachete antigrindină, despre care fermierii susţin că ar contribui la seceta din Vrancea.

„De câţiva ani funcţionează acest sistem în detrimentul fermierilor. Noi chiar am ajuns la limita suportabilităţii (…) ploile de vară sunt condamnate la pieire din cauza acestui sistem (…) pentru că aceşti nori care precipită sunt imediat atacaţi cu aceste rachete cu iodură de argint şi, bineînţeles, există posibilitatea descărcărilor lor doar acolo unde se trage în ei. Norii sunt practic la poalele munţilor, la poalele dealului, acolo sunt lansate azimuturile şi acolo descarcă, acolo precipită, şi noi la câmp, unde este chiar necesară apa, nu mai beneficiem de absolut nimic, decât de acele ploi mărunte de doi-trei litri, care sunt superficiale”, a spus Vasilică Pamfil, fermier din Vrancea.

Fermierii afirmă şi că sistemul de combatere a grindinei funcţionează „ilegal”, fără un studiu de impact, şi cer sistarea imediată a tragerilor.

„Mai mult decât atât, acest sistem, din punctul nostru de vedere, acţionează din 2015-20156, ilegal, pentru că nu există studiu de impact la iodura de argint, un element chimic care nu se află în stare naturală în natură şi, în anumite concentraţii, este letal pentru biodiversitate”, a adăugat fermierul Vasilică Pamfil.

Rachetele antigrindină își urmează cursul

Prezent la protestul fermierilor, unde a intrat în dialog cu aceştia, directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II, Ionuţ Lazăr, susţine că sistemul este benefic.

„Ce pot să vă spun e că decizia de lansare este direct în responsabilitatea punctului de comandă. De aici se iau toate datele necesare şi se transmit comenzile de lansare a rachetelor în teritoriu, bazate pe nişte date tehnice şi ştiinţifice extrem de exacte. (…) Nu există nicio situaţie în care să fi plecat vreo rachetă de pe o instalaţie de lansare, într-un alt tip de nor decât cei cu grindină”, a susţinut acesta.

Lazăr a precizat că, în curând, se va face şi un studiu de impact pentru care au fost deja prevăzuţi banii. Până la finalizarea studiului însă, sistemul nu poate fi oprit.

„Încercăm să avem în continuare un dialog şi să le explicăm că seceta este un fenomen regional, nu este un fenomen local asupra unui teren sau a unei culturi, iar rachetele antigrindină nu au un impact asupra secetei instalate în zona noastră în ultimii ani. O să încercăm să le ascultăm din nou părerea, o să transmitem mai departe solicitările acestora, însă sistemul, după părerea noastră, trebuie să funcţioneze. Este extrem de riscant să oprim un sistem care funcţionează şi a protejat culturile agricole cu o valoare economică extrem de mare, iar asumarea răspunderii pentru oprirea sistemului pentru o perioadă de timp, cum dânşii solicită, este extrem de riscantă în contextul în care statul român a investit bani pentru a crea un sistem funcţional, pentru a aduce tehnologii de ultimă generaţie în România”, a declarat Ionuţ Lazăr.

„Am început să le găsim înfipte în apropierea şoselelor, caselor”

Cu toate acestea, fermierii au spus şi că unele rachete au devenit o ameninţare la adresa siguranţei cetăţeanului.

„Dânşii au o procedură cu traficul aerian, pe care o respectă. În schimb, nu au nicio procedură în ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului. Noi găsim zeci de astfel de rachete înfipte în câmp şi ele pot fi fatale la impactul cu un mijloc de transport, fermier, cu un utilaj. Vă imaginaţi un corp de rachetă de patru-cinci kilograme care vine de la patru – cinci mii de metri altitudine. Noi nu am dat aşa mare importanţă acestor rachete până anul trecut, când am început să le găsim înfipte în apropierea şoselelor, caselor. Anul trecut, am sunat la 112 şi am predat vreo patru-cinci rachete. Astăzi am adus aici altele să le predăm. Dar multe din ele sunt încorporate în pământ, nu se ştie dacă mai au încărcătură, nu se ştie cine ar putea să le găsească”, a fost de părere Florin Păcuraru, un fermier de la Moviliţa.

Alte voci din rândul fermierilor au susţinut nu doar că sistemul şi-a dovedit ineficienţa, dar şi că acesta „s-a transformat într-o afacere”.

„Diverse ţări au demonstrat că sistemul nu este eficient. Singurele ţări unde se mai trag cu aceste rachete sunt ţările din fostul spaţiu sovietic. În celelalte ţări, din Occident, nu se procedează aşa. Se însămânţează norii pentru provocarea precipitaţiilor. (…) S-au tras iniţial douăzeci-treizeci de rachete. Acum se trag peste 500 de rachete (pe an – n.red.), ceea ce considerăm că e o exagerare. S-a transformat sistemul într-o afacere”, a spus Gelu Scutaru, un fermier care lucrează peste 4.000 de hectare de teren agricol.