Cei pe care nu-i voi uita niciodată

Cei pe care nu-i voi uita niciodată…

de Șerban Dimitrie Sturdza

Am avut în viață șansa uriașă de a cunoaște oameni excepționali, mari personalități românești și nu numai.

Mulți oameni însă, au avut cândva ocazia de a întâlni, un primar, un prefect, un ministru, sau un parlamentar.

Altora le-a fost dat să cunoască, un șef de stat, un președinte sau poate chiar și un rege.

Într-o seară însă, la Paris, pe la începutul anilor ’90, am fost invitat la o cină, la care invitații de onoare erau Bảo Đại, ultimul împărat al Vietanamului și cu mine, așezați la mijlocul mesei, față în față.

Greu de descris, imensa tristețe pe care o trăia acest om, atunci, la aproape patruzeci de ani de la alungarea sa în exil. Încerca aproape cu disperare să poarte o discuție cu oricine ar fi cunoscut țara sa pierdută. Mărturisesc că pentru mine, tânărul de atunci, era foarte impresionant să mă aflu în fața unui fost împărat, cu o atât de mare personalitate.

Am crezut apoi că nu voi mai cunoaște niciodată pe cineva care să mă impresioneze mai mult.

Însă viața mi-a oferit șansa de a cunoaște, atât în țară, cât și în exil, foști deținuți politici, oamneni ce fuseseră cumplit chinuiți și torturați în închisorile comuniste, doar din cauza dragostei lor pentru Hristos, neam și țară. Se numărau printre puținii scăpați cu viață dintr-un proces diabolic de exterminare. Toți emanau, în ciuda lungilor ani petrecuți la frontiera dintre viață și moarte și după ce-și pierduseră foarte mulți colegi de suferință, înțelepciune, smerenie și mai ales foarte multă dragoste pentru toți cei ce-i înconjurau.

Aceștia sunt românii din viața mea pentru care am avut, am și voi avea, cea mai mare prețuire !

Dumnezeu să-i odihnească în pace după o viață atât de zbuciumată !

Să-i păstrăm vii în memoria noastră și să luptăm permanent și constant, ca asemenea atrocități să nu se mai repete niciodată !