România, în zodia sărăciei: inflația nu cedează, dobânzile rămân ridicate, iar BNR ține frâna trasă

Inflația din România rămâne aproape de 10%, iar BNR menține dobânda-cheie la 6,5%. Dobânzile mari taie consumul și frânează investițiile private, în timp ce românii își mută economiile în depozite. Când ar putea începe scăderea inflației.

Inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare, în pofida unei ușoare temperări a ritmului de creștere a prețurilor. Rata anuală a inflației a ajuns în octombrie la 9,76%, doar marginal sub nivelul din septembrie și de aproape patru ori peste ținta BNR. Scăderile punctuale au venit în principal din ieftinirea unor alimente și a carburanților, influențate de producția agricolă bună și de evoluția mai favorabilă a petrolului, arată Mediafax.

Energie mai scumpă și taxe mai mari împing inflația

Electricitatea și gazele naturale continuă să apese pe bugetele populației, după liberalizarea pieței și noile ajustări tarifare. Majorările de TVA și accize aplicate din august 2025 au amplificat scumpirile în lanț, inclusiv în prețurile finale ale multor produse și servicii.

Inflația de bază rămâne ridicată, peste 8%, ceea ce indică extinderea presiunilor inflaționiste în întreaga economie – nu doar în zona alimentelor și energiei, ci și în bunuri procesate și servicii.

Dobânzile rămân sus: BNR ține frâna de mână trasă

Consiliul de Administrație al BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50%, nemodificată din august. Banca centrală consideră că reducerea prematură a dobânzilor ar alimenta din nou creșterea prețurilor, mai ales într-un context dominat de șocuri fiscale și energetice. Creditele mai ieftine ar stimula consumul, ceea ce ar risca să împingă inflația din nou în sus.

Efectele se văd deja în economie: leul s-a depreciat ușor față de euro în octombrie, iar costul finanțării rămâne ridicat. Dobânzile la creditele populației sunt în jur de 7,7%, iar pentru firme se apropie de 9%.

Consum în scădere, investiții în creștere: o economie dezechilibrată

Produsul Intern Brut a crescut cu 1,6% în trimestrul III față de anul precedent. BNR atrage însă atenția că această creștere nu este echilibrată: avansul este susținut în principal de investiții, în timp ce consumul populației încetinește accentuat.

Investițiile au crescut cu peste 8%, în special în infrastructură, imobiliare și energie. În schimb, cheltuielile gospodăriilor aproape au stagnat, pe fondul scăderii salariului real cu circa 4,2% în trimestrul III. Puterea de cumpărare mai redusă a dus la diminuarea volumului comerțului și serviciilor cu aproximativ 4,4%, iar turismul, restaurantele și hotelurile au înregistrat scăderi de peste 9%.

Românii economisesc mai mult și cheltuiesc mai puțin

Pe fondul incertitudinii, românii devin mai prudenți: amână achizițiile mari, reduc cheltuielile și cresc depozitele bancare. Economiile în lei au avansat cu 3,9%, iar cele în valută cu 15,7% față de noiembrie 2024.

Indicatorul de încredere a consumatorilor a coborât la minus 31 de puncte, unul dintre cele mai slabe niveluri din ultimii ani.

Piața muncii dă prime semne de răcire

Numărul salariaților a scăzut ușor, iar cererea de forță de muncă se reduce treptat. Rata șomajului rămâne la 5,9%, dar ritmul de creștere a salariilor în sectorul privat începe să se tempereze, pe fondul încetinirii activității economice.

Singura veste bună: deficitul comercial se reduce

Comerțul exterior aduce unul dintre puținele semnale pozitive. Deficitul comercial s-a diminuat cu aproape 19%, susținut de exporturi mai mari în agricultură, energie și industria auto și de scăderea importurilor, pe fondul cererii interne slabe.

Când ar putea scădea inflația

BNR anticipează că o reducere semnificativă a inflației ar putea apărea abia în a doua jumătate a anului 2026, când se vor estompa efectele scumpirilor la energie și ale majorărilor de taxe. Până atunci, economia României va traversa o perioadă de creștere modestă, cu inflație ridicată și dobânzi mari.