Primarii din Ilfov jefuiesc județul după bunul plac și îl țin în mizerie

Județul Ilfov, aflat în jurul Capitalei, ar trebui să fie un motor de dezvoltare a regiunii, un pol economic și urban în continuă expansiune. În realitate, însă, scena administrativă locală este umbrită de un flagel profund: corupția endemică a unor edili locali, care a secătuit resursele publice, a subminat încrederea cetățenilor și a transformat administrațiile locale în instrumente pentru îmbogățirea personală.

De la dosare de mare amploare deschise de procurorii anticorupție până la acuzații recente privind blocarea investigațiilor, istoria Ilfovului ultimilor ani arată un județ în care aleșii locali par să administreze după bunul lor plac, iar comunitățile rămân să suporte consecințele.

Cazuri de corupție răsunătoare în Ilfov

Unul dintre cele mai mediatizate și șocante cazuri este cel al fostului primar al orașului Otopeni, Constantin Silviu Gheorghe, trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite, alături de alți funcționari ai primăriei și oameni de afaceri. Potrivit rechizitoriului, faptele s-ar fi întins pe parcursul mai multor ani, iar prejudiciul estimat în dosar ar ajunge la aproape 7 milioane de euro.

Mai grav, procesul pe fond bate pasul pe loc, iar Tribunalul București a refuzat să comunice data la care ar putea interveni prescripția răspunderii penale în cazul acestui dosar, invocând „independența instanței”. În plus, recent, măsurile asigurătorii asupra averilor inculpaților au fost ridicate, ceea ce în practică înseamnă că bunurile acuzatului nu mai sunt sechestrate de stat în vederea recuperării prejudiciului.

Situația este cu atât mai dureroasă cu cât dosarul acesta reprezintă un simbol al încetinirii justiției și al modului în care edilii locali pot scăpa de răspundere efectivă într-un interval de timp relativ scurt — în timp ce comunitățile continuă să sufere din cauza lipsei investițiilor și a administrării defectuoase.

Istoric de cazuri grave: Jilava și Snagov

Deși cele mai recente decizii definitive s-au schimbat sau au fost contestate, Ilfov a fost scena unor scandaluri de corupție încă din urmă cu peste un deceniu. În 2011-2012, primarii comunelor Jilava și Snagov, Adrian Mladin și Apostol Mușat, alături de alți oficiali, au fost trimiși în judecată de DNA pentru luare de mită, trafic de influență, fals intelectual și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, în legătură cu acte ilegale privind parcelarea terenurilor din județ.

Initial, procurorii au susținut că cele două edili au cerut și primit mită de la persoane interesate de acte de intabulare într-o zonă în care nu exista un plan parcelar aprobat, ceea ce a crescut ilegal valoarea proprietăților.

Ulterior, instanțele au emis condamnări definitive: primarul din Jilava, Adrian Mladin, a primit 5 ani și 10 luni de închisoare, iar fostul primar din Snagov, Apostol Mușat, a fost condamnat la patru ani de detenție pentru corupție.

Acuzații recente: primarul din Chiajna și blocajul anchetelor

Chiar în decembrie 2025, o situație controversată a ieșit la iveală în Ilfov privind primarul din localitatea Chiajna, Mircea Minea. O procuroare anticorupție care instrumenta un dosar împotriva sa a acuzat conducerea DNA că ar fi blocat perchezițiile și ancheta care îl viza pe edil, susținând că ar fi existat suspiciuni în legătură cu achiziții publice supraevaluate pentru școli și grădinițe.

În plus, acuzațiile indică legături de afaceri între membrii familiei acestuia și persoane influente din sistemul judiciar, ceea ce ridică semne de întrebare asupra independenței anchetelor anticorupție.

Impactul asupra comunităților locale

Corupția la nivelul primăriilor are efecte greu cuantificabile asupra vieții oamenilor de rând. În Ilfov, fondurile publice destinate infrastructurii, serviciilor sociale sau educației sunt deturnate sau gestionate defectuos, în timp ce mare parte a populației resimte lipsa investițiilor de bază: străzi neasfaltate, servicii publice precare, lipsa transparenței în cheltuirea banilor publici și proiecte începute și nefinalizate.

Acest fenomen nu este izolat doar în Ilfov — anchete internaționale și rapoarte arată că România se confruntă cu probleme sistemice în administrația locală, unde politicienii corupți sunt adesea realeși sau scapă de sancțiuni severe, întărind impunitatea și scepticismul public.

Justiția și transparența: între promisiuni și realitate

Deși instituțiile de combatere a corupției din România (DNA, DIICOT și alte structuri) au instrumentat numeroase dosare de corupție în administrațiile locale, efectul acestor anchete asupra practicilor locale este limitat dacă judecățile se prelungește ani de zile, dacă deciziile instanțelor sunt contestate pe rând sau dacă măsurile asigurătorii sunt ridicate înainte de recuperarea prejudiciului.

De exemplu, în cazul de la Otopeni, refuzul de a comunica termenele de prescriere și ridicarea sechestrelor asupra averilor inculpaților arată cât de complicat este pentru societate să vadă o finalizare reală a unei cauze de corupție.

Județul Ilfov, în loc să se bucure de prosperitate și dezvoltare durabilă, este marcat de repetate scandaluri de corupție care implică primari și aleși locali. De la dosare grele privind fapte de corupție până la blocaje în anchete și justiție, fenomenul evidențiază o problemă structurală: lipsa responsabilizării reale a celor care administrează banul public.

Până când comunitățile nu vor primi transparență, sancțiuni clare și o justiție eficientă, riscăm ca Ilfovul să rămână un simbol al jafului instituționalizat, în care cetățenii plătesc prețul prostului management public, iar „baronii locali” își continuă carierele politice fără consecințe pe măsură.