6 din 10 români consideră că Justiția este controlată de politicieni mafioți 

Un studiu relevant statistic la nivel național, Barometrul României Civice BAROC ediția 2025, dezvoltat de Geeks for Democracy în parteneriat cu Cult Research între 15-20 decembrie, arată o criză profundă de încredere în sistemul de justiție din România.

Astfel, 66% dintre români declară că nu s-ar simți în siguranță dacă ar ajunge în fața Justiției pentru a li se face dreptate. Tot două treimi dintre români sunt nemulțumiți de modul în care se împarte dreptatea, iar peste 60% consideră că Justiția este controlată politic în mare și foarte mare măsură.

În același timp, românii cred în implicarea cetățenilor pentru o justiție independentă. Astfel, 64% dintre respondenți afirmă că implicarea cetățenilor în susținerea independenței justiției este importantă sau foarte importantă.Sentimentul de insecuritate juridică este larg răspândit în rândul populației.

Două treimi dintre români afirmă că nu s-ar simți protejați dacă ar ajunge în fața justiției, iar în situația unui proces care implică o persoană influentă, nivelul de neîncredere crește semnificativ, 73% dintre respondenți declarând că nu au încredere că judecătorul ar fi imparțial.

Această vulnerabilitate este strâns legată de percepția unei influențe politice asupra sistemului de justiție: peste 60% dintre români consideră că justiția se află subcontrol politic în mare măsură sau în totalitate.

Totodată, 63% dintre respondenți sunt de părere că, în procesele de corupție, magistrații iau decizii influențate mai degrabă de factori politici decât exclusiv pe baza probelor din dosar.

Prescripția, simbol al ineficienței sistemului

Practica prescripției este percepută negativ de către români. Peste două treimi dintre respondenți (69%) au o părere proastă sau foarte proastă despre închiderea dosarelor din cauza depășirii termenelor legale, asociind acest mecanism cu lipsa de responsabilitate și cu eșecul sistemului de a livra justiție într-un timp rezonabil.

Cine beneficiază de legile justiției

Românii percep un dezechilibru major între beneficiarii legilor din justiție. Cetățenii obișnuiți sunt văzuți ca fiind printre cei mai puțin avantajați.

Pe o scală de la 1-5, unde 1 înseamnă în foarte mică măsură/deloc, iar 5 în foarte mare măsură, în medie cetățeniibeneficiază în cea mai mică măsură de pe urma deciziilor actuale din justiție (media 2,4/5). În același timp persoanele cu avere înregistrează o medie de 3,8/5, politicienii (3,9/5) și membrii grupărilor interlope (4,0/5) sunt considerați principalii beneficiari ai actualului cadru legislativ.

Corupția, o problemă persistentă

La nivelul figurilor publice asociate domeniului, unde, în contextul mediatic actual, Lia Savonea înregistrează cel mai scăzut nivel de încredere în rândul populației (2,8/10), dar notorietatea acesteia este una de scurtă durată pentru publicul larg.

Această lipsă de încredere este confirmată și în evaluarea instituțională: justiția se situează la coada clasamentului în ceea ce privește încrederea în instituții, cu un scor de doar 4,2 pe o scală de la 1 la 10. La polul opus, Laura Codruța Kovesi înregistrează cel mai ridicat nivel de încredere dintre principalele personalități publice evaluate în cadrul studiului (medie 4,8/10).

Încrederea în investigațiile jurnalistice

Investigațiile jurnalistice joacă un rol central în informarea publicului. Aproape trei sferturi (73%) dintre români declară că urmăresc acest tip de conținut, iar documentarul „Justiția capturată” a fost vizionat (conform declarațiilor) integral sau parțial de aproape jumătate dintre respondenți (42%).

Pentru mai mult de jumătate dintre aceștia (52%), investigația Recorder este percepută ca o sursă relevantă de informare, care contribuie la înțelegerea disfuncționalităților reale ale sistemului de justiție.

Rolul instituțiilor de control (Inspecția Judiciară) este perceput mai degrabă ca fiind neutru (44%), însă o parte dintre respondenți (18%) consideră că acestea pot influența negativ activitatea magistraților.

Soluții și perspective pentru viitor

Pentru creșterea încrederii în justiție, românii indică drept priorități eliminarea politicului din numirile-cheie (36%), creșterea transparenței (33%) și sancționarea magistraților care încalcă legea (20%). Restul respondenților consideră că procesele ar trebui să fie mai scurte, pentru a nu se mai ajunge la prescripție.

„Rezultatele arată o ruptură profundă între cetățeni și sistemul de justiție. Neîncrederea nu este alimentată de un singur factor, ci de un cumul de percepții legate de influența politică, inegalitatea în fața legii și lipsa de eficiență a instituțiilor.

Datele arată că justiția din România nu se confruntă cu o problemă de existență, ci cu una de performanță percepută. În absența unei eficiențe vizibile, a unei comunicări instituționale coerente și a unui control real al predictibilității deciziilor, încrederea publică nu poate fi reconstruită.

Legitimitatea Justiției depinde, astăzi, mai puțin de autoritatea sa formală și mai mult de capacitatea de a funcționa transparent și inteligibil pentru cetățean”, spune Alexandru Zodieru, Managing Partner Cult Research.

”Ingerința scandaloasă a politicului în actul justiției, intimidările și gafele publice monumentale din zona instituțiilor care trebuie să apere Justiția și să îi susțină reputația – nu ne pot abate atenția de la jumătatea plină a paharului nostru civic.

România s-a întors în stradă. Nu pentru beneficii materiale, ci din nou pentru o idee: democrația este despre egalitatea tuturor în fața legii! Le mulțumim partenerilor noștri de la Cult Research că am reeditat BAROC și am putut măsura impactul real al investigației Recorder ”Justiția capturată”. Și mai ales nivelul de convingere al cetățenilor că trebuie să ne implicăm civic să avem o Justiție independentă”, a declarat și Paul Kasprovschi, project manager Geeks for Demcracy, cercetător civic.