Baronii de la Apele Române Prahova. Omul lui Iulian Dumitrescu și un fost deputat PNL controversat

Cotidianul dezvăluie legăturile politice din conducerea companiei Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ). Directorul companiei Bogdan Chițescu a fost consilier la CJ Prahova în mandatul „baronului Lamborghini” Iulian Dumitrescu, iar Ervin Molnar, fost deputat PNL și fost director al Apelor Române, se află în Consiliul de Administrație (CA) al ESZ.

Criza apei potabile izbucnită în județele Prahova și Dâmbovița, una dintre cele mai grave din ultimul deceniu, a afectat direct peste 107.000 de oameni, a oprit temporar centrala electrică de la Brazi și a lăsat spitale, școli și gospodării întregi fără acces la apă potabilă.

Criza apei potabile izbucnită în județele Prahova și Dâmbovița a plecat de la o defecțiune la barajul Paltinu, combinată cu turbiditatea extrem de mare a apei după ploile recente, care a dus la cedarea instalațiilor de filtrare și la obturarea unei galerii de acces.

În timp ce oamenii stăteau la coadă să ia apă de la cisterne, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, acuza public operatorul regional Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ Prahova) și Administrația Bazinală Buzău–Ialomița că știau riscurile, dar nu au avertizat pe nimeni.

Cotidianul a pus sub lupă conducerea ESZ Prahova. Rezultatul: O rețea de numiri politice și conexiuni vechi, ascunse în spatele unei instituții care gestionează, teoretic, una dintre cele mai importante resurse – apa.

Criza care a paralizat două județe

Problemele au început pe 28 noiembrie, când turbiditatea imensă a apei din Barajul Paltinu a făcut imposibilă filtrarea. În câteva ore, 12 localități din Prahova – inclusiv Câmpina, Breaza și Cornu – au rămas fără apă potabilă. Situația s-a extins rapid și în Dâmbovița.

Pe 2 decembrie, efectele în lanț s-au simțit la nivel național. OMV Petrom a oprit centrala electrică de la Brazi, care producea aproape 10% din consumul zilnic de energie electrică al României.

Toate acestea au dus la o reacție dură din partea ministrei Mediului, care a cerut demisia conducerii Administrația Bazinală de Apă (ABA) Buzău–Ialomița și ESZ Prahova și a trimis Corpul de Control în anchetă.

„Există documente oficiale scrise care au fost comunicate și către ESZ și erau cunoscute și de către Apele Române, Administrația Bazinală de la nivel local. În comunicările oficiale, care au ajuns la Ministerul Mediului, aceste riscuri nu au fost comunicate. Nu au fost comunicate nici către primari, nici către prefecți, nici către consilii județene sau populație.

Problema nu este că nu au anticipat această situație, atenție! Problema este că au anticipat această situație, că au avut documente, avem documente care să ateste faptul că știau că există acest risc și că nu l-au comunicat nici către minister, nici către populație”, a spus Diana Buzoianu.

Și mai grav, spune ministra Buzoianu, în ședințele de urgență, șefii ESZ nu au spus nici măcar că nu mai pot furniza apă industrială, deși acest lucru afecta direct OMV Petrom.

Diana Buzoianu, cu două zile înainte de criză: „Nu reprezintă niciun fel de pericol”

Pe 26 noiembrie, întrebată la Digi24 despre lucrările de la Vidraru și Paltinu, Buzoianu declara că lucrările „nu reprezintă niciun fel de pericol pentru comunități”.

„La Paltinu este vorba de o colmatare care a fost descoperită acum câteva săptămâni sau câteva luni şi a trebuit să fie scăzut nivelul apei pentru a se putea elibera zona respectivă. Ele sunt, repet, controlate, nu reprezintă niciun fel de pericol pentru oamenii din aval, pentru comunităţile din aval.  Din contră, sunt făcute tocmai pentru a da mai multă siguranţă pentru aceste lucrări pe viitor şi pentru a le face mai eficiente”.

Însă, două zile mai târziu, Prahova rămânea fără apă potabilă.

Pe 30 noiembrie, directorul ESZ Prahova, Bogdan Chitescu, declara pentru Libertatea că ministra ar fi făcut presiuni pentru introducerea apei menajere în rețea.

„Astăzi, în ședință, dânsa (Diana Buzoianu – n.red.) a spus că a auzit că în alte județe se poate da apă menajeră care să poată fi folosită la toaletă sau pentru menaj, adică nu pentru băut și să anunțăm pe Facebook, sau altfel, că oamenii nu trebuie să o folosească decât pentru așa ceva. Când a spus acest lucru în ședință, noi i-am replicat că nu putem. În primul rând, nu ne lasă DSP Prahova”, susține Bogdan Chitescu pentru sursa citată.

Cine conduce ESZ Prahova

ESZ Prahova este o companie publică deținută 100% de Apele Române. Deciziile în companie le iau Consiliul de Administrație (CA) și Adunarea Generală a Acționarilor (AGA), spun surse politice pentru Cotidianul. Iar acum, în plină criză, în fruntea lor se află oameni cu un istoric politic consistent, în timp ce instituția ar trebui să fie strict una tehnică.

Bogdan Ștefan Chițescu – director ESZ, fost consilier al CJ Prahova în mandatul „baronului cu Lamborghini”Sursa: captură video/ Facebook – Actualitatea Prahoveană

Potrivit declarațiilor sale de avere din 2022, aferente anului 2021, Bogdan Chițescu a fost consilier la Consiliul Județean Prahova în perioada în care instituția era condusă de Iulian Dumitrescu, fost lider PNL supranumit „baronul cu Lamborghini”, trimis în judecată pentru trafic de influență, două infracțiuni de luare de mită, dare de mită în formă continuată (55 acte materiale), operațiuni financiare incompatibile cu funcția și fals în declarații de avere.

Bogdan Chițescu cumula funcții și venituri din trei instituții publice: CJ Prahova (consilier), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (director general adjunct) și ANRM (consilier).

Sursa: Declarație de avere din anul 2022

Ca director general al ESZ Prahova, venitul lui Bogdan Chițescu ajungea în 2023 la 301.053 lei anual, adică aproximativ 5.000 euro net/lună, potrivit unei declarații de avere din anul 2024. Pe lângă acestea, încasa indemnizație de la Conversmin SA, și salariu de la Maven Business Solutions, FGC Activ Grup și Curtea de Conturi.

Sursa: Declarație de avere din 2024Ervin Molnar – fost deputat PNL, fost director al Apelor Române, acum membru în CA-ul ESZ PrahovaSursa: cdep.ro

Pe site-ul ESZ Prahova, Ervin Molnar apare ca membru al Consiliului de Administrație (CA) al companiei acuzată de neglijență de ministra Mediului.

Sursa: eszph.ro

Același Molnar este cunoscut din investigația jurnaliștilor Recorder „Singur împotriva partidului: „Copile, nu te pune cu ei că te vor face praf!”, care relata cum inginerul Ovidiu Ianculescu a fost forțat să demisioneze după ce Molnar a preluat conducerea Administația Națională Apele Române (ANAR), fiind înlocuit cu un membru PNL fără pregătire de specialitate, un fost agent de vânzări. Recorder mai arata că, după preluarea ANAR de către Molnar, circa 13 membri PNL fără pregătire în domeniul apelor au fost numiți în funcții de conducere.

Jurnalista Alina Manolache, senior editor la Cotidianul, publica în Libertatea  o altă investigație despre afacerile familiei Molnar. Firma Telesat Service SRL, deținută de părinții lui și administrată de Molnar în trecut, a primit aproape 30 de contracte publice în 12 ani.

Unul dintre contracte, în 2009, a fost chiar cu Administrația Bazinală de Apă Mureș, instituție pe care Ervin Molnar avea s-o conducă ulterior. Libertatea documenta inclusiv situații în care proiecte destinate apei și canalizării erau gestionate de Molnar în paralel cu funcțiile sale publice.

Întrebat despre numirile politice, Molnar recunoștea deschis pentru Libertatea că șefii de instituții publice sunt „numiți dintotdeauna din rândul partidelor de guvernământ”.

Ce avere are Ervin Molnar

Potrivit ultimei declarații de avere din anul 2025, Ervin Moldar deține:

un teren de 875 de metri pătrați și o casă de 151 de metri pătrați în Mureșaproximativ178.000 lei în conturititluri de stat la Ministerul Finanțelor de 1,1 milioane lei (peste 210.000 euro)împrumuturi acordate în nume personal de 750.000 leiși datorii către două perosane fizice de 750.000 lei.