România intră în colaps demografic: țara pierde milioane de oameni, nașterile se prăbușesc, iar în câțiva zeci de ani nu va mai avea cine să plătească pensiile

România se îndreaptă spre un punct critic: populația scade accelerat, nașterile ating minime istorice, iar în următoarele decenii forța de muncă se va subția atât de mult încât sistemul de pensii riscă să devină nesustenabil. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată o prăbușire demografică fără precedent, care pune presiune pe viitorul economic al țării. Dacă trendul actual continuă, România se va confrunta cu cea mai severă criză socială și financiară din ultimul secol. În tot acest context, premierul Ilie Bolojan a găsit de cuviință să ia bani din indemnizația de cerștere a copiilor, lăsând mamele cu bani mai puțini și astfel descurajând natalitatea. În tot acest timp UE caută soluții pentru a crește numărul de nașteri.

Potrivit lucrării INS „Proiectarea populației active a României la orizontul anului 2080”, toate scenariile demografice — optimist, constant și pesimist — arată o scădere importantă a populației.

Cel mai probabil scenariu indică o reducere dramatică: minus 3,403 milioane de persoane până în 2080, adică o scădere de 17,9% față de anul 2025.

• Populația totală scade de la 19,036 milioane în 2025 la 14,367 milioane în 2080 în „varianta reper”.

• În scenariul optimist, pierderea demografică este tot severă: minus 1,923 milioane de persoane, adică o scădere de 10,1%.

Indiferent de proiecție, concluzia e aceeași: România va avea mult mai puțini locuitori.

Prăbușirea forței de muncă: minus două milioane de persoane active

INS avertizează că populația activă – oamenii care muncesc și contribuie la buget – se va reduce masiv.

• În 2024 existau aproximativ 8.304.000 persoane active.

• În 2080 vor rămâne între 6.027.000 și 6.535.000, în funcție de scenariu.

Asta înseamnă o scădere între 21,3% și 27,4%.

Efectul direct? Mai puțini angajați care plătesc taxe, mai mulți pensionari și un sistem de pensii cu un dezechilibru periculos. În ritmul actual, în câteva decenii România riscă să nu mai poată susține financiar generațiile ieșite din câmpul muncii.

2024, anul prăbușirii natalității: cel mai mic număr de copii din ultimii 100 de ani

INS confirmă un alt record negativ: în 2024 s-au născut sub 150.000 de copii în România, cel mai scăzut număr din ultimul secol.

Este al cincilea an consecutiv în care natalitatea scade.

Date importante:

• 2019: peste 215.000 de copii – ultimul an cu natalitate ridicată.

• Ulterior, scăderi constante, uneori „cu câteva mii”, alteori dramatice, de până la 20.000 de nașteri într-un singur an (2023–2024).

România pierde, practic, generații întregi.

Cauzele: de la nesiguranța cuplurilor la lipsa unor politici reale pentru familii

Explicațiile acestui declin vin atât din plan personal, cât și din politicile publice deficitare. INS notează:

• decizii ale cuplurilor legate de stabilitate, venituri și viitor;

• condiții economice nesigure;

• măsuri insuficiente ale statului în sprijinul familiilor tinere.

Rezultatul este vizibil: oamenii amână sau renunță la ideea de a avea copii, iar România îmbătrânește într-un ritm alarmant.

Un viitor sumbru dacă nimic nu se schimbă

Scăderea populației totale, colapsul natalității și restrângerea forței de muncă compun o imagine clară: România riscă să nu mai aibă suficienți contributori pentru a plăti pensiile.

INS avertizează: declinul demografic nu mai este o prognoză îndepărtată, ci o realitate în desfășurare.

Ce face premierul Ilie Bolojan

În tot acest scenariu dramatic și cu datele oficiale pe masă, prim-ministrul s-a gândit să „ajute” deficitul bugetar prin impunerea de CASS mamelor aflate în concediu de creștere a copilului.

Astfel, mamele plătesc contribuția CASS începând cu 1 august 2025, ca urmare a intrării în vigoare a primului pachet de măsuri de austeritate. Statul nu mai acoperă această contribuție pentru ele, iar o sumă de 10% din indemnizație este reținută lunar.

Premierul are și o justificare pentru această măsură aspru criticată.

„Deci noi am căzut cu toții de acord în coaliție să reducem scutirile la plata CASS-ului. Gândiți-vă că aveam 6,3 milioane de oameni care plăteau și 16,5 milioane de oameni care așteptau beneficii de la sistemul de sănătate, să funcționeze toate spitalele. Nu plăteau, prin tot felul de excepții. Și una din excepții erau mamele, care erau în perioada de proceduri de maternitate”, spunea premierul în luna octombrie.

Bolojan a spus că poate părea că este „nepopular”, dar că trebuie să spună niște adevăruri:

„Să știți că România are unul dintre cele mai lungi concedii de maternitate din Europa. Nu are nicio țară mai lung decât România. Nu e o problemă, e foarte bine. Trebuie să luăm niște măsuri să încurajăm rata natalității. Trebuie să facem asta. Dar atâta cât ne putem permite. Ne uităm ce fac alții”, a spus Bolojan.

PSD a depus, în octombrie, în Parlament două proiecte de lege pentru exceptarea de la plata CASS a părinților aflați în concediu de creștere a copilului și a veteranilor.

Potrivit social-democratei Gabriela Firea, încasările din concediile de creștere a copilului au adunat aproximativ 154.000 de lei din momentul în care au intrat în vigoare și până în luna noiembrie.