Libertatea de exprimare. Drulă atacă presa care nu-i ridică ode

Cătălin Drulă, liderul USR, pare să fi înțeles democrația într-un mod original: presa este liberă doar atunci când îl laudă. În momentul în care jurnaliștii prezintă fapte, date sau opinii care nu îi sunt favorabile, totul devine, brusc, „propagandă” și „minciună”. E un mod convenabil de a evita întrebările incomode și de a transforma critica legitimă într-un atac imaginar.

Dar libertatea de exprimare nu funcționează după regulile orgoliului politic. Presa are dreptul, ba chiar datoria să verifice, să pună întrebări și să prezinte realitatea așa cum este, nu așa cum ar vrea un politician să fie. Când un lider care se autoproclamă democrat începe să catalogheze publicațiile incomode drept „dușmani”, ne apropiem periculos de logica autoritară.

Interesant este că atunci când Digi24 sau Antena 3 îi ridică ode, folosind bani proveniți din subvenția publică, Cătălin Drulă nu este deloc supărat. Când, în campaniile electorale, partidele varsă milioane de euro către presă pentru a cumpăra imagine favorabilă, Drulă nu vede acolo „propagandă”. Supărarea lui apare doar acum, când presa liberă are curajul să spună adevărul și să rostească faptele fără filtru politic.

În paralel, USR a dezvoltat pe online o adevărată rețea de asociații, fundații și așa-zise site-uri „independente” care nu fac altceva decât să repete mesajele partidului. Zeci de membri și simpatizanți postează zilnic în mod organizat, după o linie clară de partid, pentru a crea impresia unei mișcări spontane. Este un aparat de propagandă digitală bine pus la punct, finanțat și coordonat, dar, în mod ironic, tot presa liberă este acuzată că „manipulează”, doar pentru că are curajul să vorbească.

Democrația nu înseamnă uniformitate de opinie, ci pluralism și libertate. Iar presa liberă nu trebuie să ridice ode, ci să spună adevărul. Iar adevărul, chiar dacă doare, nu este propagandă. Este, pur și simplu, realitate.