De ce forintul slab face Ungaria bogată, iar leul tare face România săracă

Guvernarea de la București trăiește într-o lume paralelă, una a teoriilor false și a economiștilor de serviciu care nu înțeleg economia reală. Una dintre cele mai mari minciuni propagate este aceea că Ungaria ar avea un nivel mai scăzut al activului pe cap de locuitor decât România. În realitate, această comparație este falsă și dăunătoare.

Cursul de schimb al leului este menținut artificial la un nivel ridicat pentru a cosmetiza cifrele și a crea iluzia că românii sunt mai bogați. Dar acest truc ieftin are consecințe grave: lovește direct în producătorii români, în fermieri, în exportatori, în toți cei care trăiesc din muncă și nu din importuri.

În realitate, nici PIB-ul României nu este de peste 350 de miliarde de euro, așa cum susține guvernul. Această valoare rezultă doar din transformarea economiei naționale exprimate în lei printr-un curs de schimb artificial, care supraevaluează moneda românească. Dacă am folosi un curs realist, economia României ar valora sub 300 de miliarde de euro.

Ungaria a procedat exact invers. A luat măsuri curajoase pentru a-și devaloriza controlat moneda, încurajând producția internă, agricultura, industria și exporturile. Chiar dacă forintul pare mai slab pe hârtie, economia maghiară este mai competitivă, iar cetățenii săi sunt mai bogați în termeni reali.

La București, guvernanții preferă să mimeze stabilitatea, în timp ce industria moare încet, iar agricultura e sufocată de importuri. Nu cursul face o țară bogată, ci munca, producția și capacitatea de a-ți apăra interesul național. Iar la acest capitol, Ungaria ne-a luat-o cu ani-lumină înainte.