Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfințită mâine
Catedrala Națională, cel mai mare proiect public postdecembrist, va fi sfințită mâine, în prezența mai multor personalități. Vor fi la Catedrală premierul Ilie Bolojan, președinta Moldovei, Maia Sandu, și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului.
Peste 800 de jandarmi vor fi prezenţi în dispozitivul de ordine publică, dispuşi în punctele cheie pentru a îndruma toţi oamenii care vor participa la eveniment.
Accesul participanţilor se face începând cu ora 07:00, prin cele trei puncte: intrarea pe la Paraclisul Bisericii „Sfântul Ioan Gură de Aur”, precum şi pe la celelalte două intrări din strada Izvor.
Programul zilei
Evenimentele legate de Sfințirea picturii Catedralei Naționale, edificiu reprezentativ al spiritualității românești, vor avea loc după următorul program liturgic:
7:30-10:00 – Săvârșirea Sfintei Liturghii, în Catedrala Națională, de către un sobor desemnat oficial, compus din trei ierarhi din Capitală, 67 de preoți delegați de eparhiile din Patriarhia Română și 12 diaconi, deoarece la Sfințirea Altarului Catedralei, în 25 noiembrie 2018, au slujit doar ierarhi din eparhii, nu și preoți;10:15 – Sosirea la Catedrala Națională a Sanctității Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române;10:30-12:30 – Slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale săvârșită de cei doi Patriarhi, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. La încheierea slujbei de Sfințire a picturii se va citi Actul de sfințire.
Conform spațiului interior disponibil al Catedralei, în timpul Sfintei Liturghii și al slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale vor avea acces în Catedrală numai invitații oficiali, în număr de 2.500 de persoane.
După încheierea Sfintei Liturghii (ora 10:00) și a slujbei de Sfințire a picturii Catedralei Naționale (ora 12:30), accesul credincioșilor pentru închinarea în Sfântul Altar se va face în mod organizat, începând mai întâi cu invitații oficiali din interiorul Catedralei și continuând cu grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în spațiul piațetei (esplanadei) Catedralei (aproape de treptele Catedralei).
Credincioșii care se vor afla în exteriorul gardului Catedralei Naționale vor avea acces la rândul de închinare la Sfântul Altar în cursul zilei de 26 octombrie 2025 numai după ora 20:00, când se estimează că invitații oficiali și grupurile organizate din eparhii vor încheia trecerea prin Sfântul Altar.
Credincioșii ortodocși pelerini se vor mai putea închina în Sfântul Altar al Catedralei Naționale și în zilele următoare: 27, 28, 29, 30 și 31 octombrie 2025, inclusiv pe timpul nopții.
20 de ani de controverse. 300 de milioane de euro și o Românie împărțită în două
Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională, cum se numește acum, a fost cea mai apreciată și, în același timp, cea mai hulită lucrare publică din România în epoca postdecembristă. Costurile clădirii gigant se ridică la aproape 300 de milioane de euro, mare parte bani publici, dar și milioane de euro donați de cetățeni. De-a lungul timpului, s-au făcut multe comparații. Unii români au cerut spitale, nu catedrale. Alții au văzut în noul proiect un simbol național care merită efortul financiar. Cotidianul vă prezintă cele mai importante momente care au dus în final la ridicarea catedralei și cifrele totale.
Finanțarea Catedralei
Catedrala Națională este o construcție gigant. Are o suprafață de 14 mii de metri pătrați, o înălțime de 127 de metri și alți 22 în subteran. Pentru așa clădire, eforturile financiare nu au fost deloc ușoare. În primăvara lui 2025, reprezentanții Bisericii Ortodoxe spuneau că valoarea totală se ridica în acel moment la 270 de milioane de euro. Doar 10% erau fondurile proprii, restul au fost bani alocați de Guvern prin Secretariatul de Stat pentru Culte, Primăria Capitalei, primăriile de sector, diverse consilii județene.
Este de notorietate că, de departe, cel mai generos politician în această privință a fost Gabriela Firea. În mandatele ei, au fost date Bisericii Ortodoxe Române pentru lăcașul din Dealul Arsenalului aproape 16 milioane de euro.
2016 – 3,7 milioane de euro milioane de lei2017 – 4,3 milioane de euro2018 – 7,7 milioane de euro
A urmat o perioadă de restriște, în care finanțările de la stat pentru catedrală s-au diminuat simțitor. Până anul acesta, când Primăria Capitalei a mai dat patru milioane de euro.
Fonduri considerabile au venit și de la primăriile de sector. Numai în 2024, Primăria Sectorului 1 a dat două milioane de euro. În trecut, generos cu Patriarhia a fost și fostul primar al Sectorului 1, Dan Tudorache. Fonduri multe au venit și de la Primăria Sectorului 5, condusă în trecut de Daniel Florea.
Catedrala în cifre
Catedrala Națională este construită pe Dealul Arsenalului, lângă Palatul Parlamentului, iar terenul are o suprafață totală de 110.000 de metri pătrați.
Construcția are o clădire principală care se întinde pe aproape 14.000 de metri pătrați, o înălțime de 127 de metri de la cota zero și 22 de metri în subteran.
Pe site-ul oficial, sunt descrise în amănunt spațiile. „Peste cota 0. se află principalele spaţii liturgice: accesul principal pe latura de vest prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi, exonartexul, pronaosul, naosul și altarul situat în partea de răsărit. Pe laturile de nord și sud ale naosului, sunt amplasate două abside laterale, iar peste naos se înalță turla principală (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului, se află amplasat spaţiul rezervat corului, iar deasupra acestui spaţiu se ridică turla clopotniță.”
Precum multe alte catedrale europene, construcția are și un loc de belvedere, de unde poate fi privit orașul. Acesta se află la nivelurile superioare ale pronaosului şi naosului, unde sunt balcoane laterale interioare. Există și un circuit interior în jurul bazei turlei principale. Clădirea are opt lifturi.
La subsol, sunt „un paraclis pentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creștinismului Românesc, spaţii pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți şi obiecte bisericeşti“.
În apropierea structurii centrale, vor fi clădirile apostolice, adică „spații pentru cazarea pelerinilor, activități administrative, pastorale, culturale, sociale și medicale ale Bisericii”.
Porticurile Nord și Sud sunt clădiri care marchează conturul Sfântului Altar de vară al Catedralei Naționale. Porticurile Nord-Vest și Sud-Vest marchează intrarea principală în incinta ansamblului Catedralei Naționale.
În fața Catedralei, este o esplanadă generoasă. Sub esplanade, este „Peștera Sfântului Andrei“, un spațiu de dimensiuni mai mari decât amprenta Catedralei, dedicat activităților culturale, catehetice, sociale și organizării unui muzeu.
În spațiul exterior al catedralei, încap peste 23.200 de persoane, iar în spațiul subteran, 6.900 de credincioși, potrivit site-ului oficial.
Istoria Catedralei
Catedrala Națională s-a numit inițial Catedrala Mântuirii Neamului, denumire strâns legată de primele momente când s-a vorbit de ridicarea edificiului.
„Prima inițiativă de edificare a unei catedrale în București datează din vremea regelui Carol I și este strict legată de obținerea Independenței de stat a României, de eliberarea sau mântuirea neamului românesc de sub stăpânire străină”, scrie Basilica.
Site-ul oficial al Patriarhiei Române publică principalele momente din timpul lucrărilor:
februarie – martie 2005 – A fost ales terenulfebruarie 2006 – Camera Deputaților a predat Patriarhiei Române terenulnoiembrie 2007 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie și a sfințirii locului destinat construirii Catedralei.decembrie 2007 – A fost adoptată legea privind construirea Ansamblului Arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”.2007-2010 – A fost pregătită documentația ridicării lăcașului.2010 – A fost organizat șantierul.octombrie 2011 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului de la șantierul Catedralei, cu hramurile Învierea Domnului, Icoana Maicii Domnului „Prodromița” și Sfântul Ioan Gură de Aur.iunie 2012 – Preafericitul Părinte Patriarh a oficiat slujba de sfințire a temeliei Catedralei. Un hrisov și crucea prin care s-a sfințit locul catedralei în 2007 au fost depuse într-o casetă specială a radierului – construcția Catedralei Naționale a ajuns la cota 0.septembrie 2016 – Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat prima Sfântă Liturghie în fața Catedralei Naționale.septembrie 2018 – Au fost montate clopotele în turla clopotniței de pe fațada de vest, la o înălțime de 60 metri.2018 – A fost realizat mozaicul altarului și al iconostasului Catedralei Naționale sub conducerea pictorului Daniel Codrescu. Icoana Maicii Domnului Platytera, din absida altarului, cu o înălțime de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă.noiembrie 2018 – A fost sfințit altarul Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.mai 2019 – Vizita Papei Francisc la Catedrala Națională.iulie 2019 – Finalizarea construcției turlelor și montarea învelitorilor din cupru.aprilie 2025 – Montarea crucii (7 tone) pe turla mare a Catedralei Naționale, la aproximativ 130 de metri înălțime.26 octombrie 2025 – Sfințirea Catedralei Naționale de către Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.