Legea care limitează retragerea banilor din fondurile private de pensii, atacată la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție

După ce a atacat Legea Guvernului Bolojan care modifică sistemul de pensii ale magistraților, instanța supremă a decis joi să depună o sesizare de neconstituționalitate și împotriva legii privind plata pensiilor private, adoptată cu o zi în urmă de Parlament. Actul normativ prevede că, după pensionare, românii vor putea retrage din fondurile private de pensii maximum 30% din sumă, iar restul banilor se vor putea plăti lunar timp de cel mult 8 ani.

Decizia a fost luată joi de către Înalte Curte de Casație și Justiție, care în sesizarea către CCR reclamă:

Încălcarea dreptului la proprietate privată şi a principiului egalităţii în drepturi, prevăzute de Constituție.Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime.Ce prevede legea

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor, miercuri, în calitate de for decizional. S-au înregistrat 178 de voturi ”pentru”, 64 de voturi împotrivă şi 22 abţineri.

Principala modificare, care a stârnit nemulțumiri publice, este că cei peste 8,3 milioane de români care au pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, așa cum se întâmplă acum, ci maximum 30% din sumă, iar restul, lunar, eșalonat pe 8 ani.

Pacienții cu afecțiuni oncologice pot beneficia de toată suma printr-o singură retragere. De asemenea, pot primi toată suma sub formă de plată unică persoanele care au un fond mai mic decât contravaloarea a 12 indemnizații sociale lunare.

Principalele prevederi ale legii:

„Membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.Prin excepție, bolnavul cu afecțiuni oncologice poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru.Pensia privată se plăteşte de către furnizor din activele fondului de plată, lunar, către membru, beneficiar, supravieţuitor sau către reprezentantul legal al acestuia, prin serviciu poştal sau bancar, conform dispoziţiilor stabilite prin contractul de plată. Cheltuielile cu plata pensiei private pe teritoriul României se suportă de către membru/beneficiar/ supravieţuitor.Furnizorul calculează, reţine, plăteşte şi declară lunar obligaţiile fiscale aplicabile, conform prevederilor Codului fiscal, plata acestora realizându-se din sumele lunare cuvenite membrilor, beneficiarilor, supravieţuitorilor sau reprezentantului legal, după caz.În cazul schimbării domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, membrul, beneficiarul, supravieţuitorul sau reprezentantul legal, după caz, păstrează dreptul la pensia privată conform contractului de plată încheiat cu un furnizor din România şi aceasta se poate plăti în acea ţară, în moneda tării respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

Proiectul prevede și reguli privind organizarea și funcționarea sistemului de plată a pensiilor private. Conform actului normativ, fondurile de plată a pensiilor private sunt de două tipuri: fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată, care vor funcționa pe bază de conturi individuale și vor oferi pensii plătite pentru o perioadă limitată de timp, precum și fonduri de plată a pensiilor viagere, fonduri care vor oferi pensii care se vor plăti pe întreaga durată de viață a membrului sau supraviețuitorului acestuia, în cazul pensiei viagere cu componentă de supraviețuitor.