Risc de recesiune pentru România: „Jucăm la zero”. Euro crește, inflația rămâne ridicată, iar statul trage economia în jos

România se confruntă cu un tablou macroeconomic tot mai fragil, marcat de un deficit bugetar greu de redus, inflație persistentă și un risc crescut de recesiune. Potrivit președintelui CFA România, Adrian Codirlaşu, economia „joacă la zero”, iar anul viitor ar putea aduce doar o creștere simbolică de 0,5%. În același timp, euro este așteptat să continue deprecierea leului, iar prețurile vor rămâne ridicate.

Anul viitor ar putea fi unul dintre cei mai dificili pentru economia României, avertizează Adrian Codirlaşu, președintele CFA România. Într-un context dominat de deficit bugetar, taxe crescute și consum în scădere, perspectivele de creștere economică sunt minime. „Pe partea de macro, ce ne aşteptăm noi? Ca anul viitor să fie un an dificil. De ce? Pentru că vedem acest deficit bugetar, care este sticky, greu de redus, ceea ce probabil va presupune majorări suplimentare de taxe. Dar clar, cu un asemenea deficit, statul nu are cum să fie un factor care să impulsioneze economia, ci dimpotrivă va încerca să ia din economie”, a explicat Codirlaşu.

Acesta a adăugat că dinamica actuală a PIB-ului este susținută artificial de majorarea taxelor, nu de creșterea valorii adăugate din economie. „Dacă ne uităm şi la datele de Q2, de PIB, ce vedem? Valoarea adăugată brută din economie a scăzut şi au crescut taxele. Aceasta a adus PIB-ul pe plus. Deci, cumva, statul va tot trage din economie şi lucrul acesta nu are cum să ajute la creşterea economică. În acest context ne aşteptăm anul ăsta să jucăm la zero pe partea de creştere economică, deci PIB-ul se va învârti în jurul lui zero. Că va fi uşor plus sau uşor minus, dar tot în jurul lor zero. Riscul este de downside, de recesiune.”

Președintele CFA România a explicat că, în lipsa unei absorbții accelerate a fondurilor europene, economia nu are șanse de revenire rapidă. „Anul viitor, o uşoară creştere, noi am spune poate mergem către 0,5% creştere economică, iar aici cheie în a creşte economia sunt fondurile europene.” Totuși, el avertizează că aceste fonduri intră în economie cu întârziere: „În cazul în care România se va hotărî să acceseze fondurile europene, trebuie să ţină cont de faptul că durează între 6 şi 9 luni până intră efectiv în economie.”

Situația este agravată și de o inflație persistentă, care menține presiunea asupra populației. „Inflaţia anul ăsta, jucăm la 10, vedem deja este 10%, rata inflaţiei. Anul viitor, probabil în august, când dispare efectul de bază de la TVA şi taxele indirecte, poate va fi o uşoară creştere, însă inflaţia va rămâne ridicată”, a spus Codirlaşu.

Cât despre cursul valutar, perspectivele sunt pesimiste: leul ar putea continua deprecierea, iar în 2026 euro ar putea ajunge între 5,15 și 5,20 lei. Potrivit raportului „FY2026 Macroeconomic Outlook” prezentat de CFA România, „o depreciere mai accentuată poate avea loc într-un scenariu negativ, în care riscul politic se materializează sau România este retrogradată la un rating sub nivelul pentru investiţii.”

Documentul, ajuns la cea de-a doua ediție, confirmă că economia românească se află într-un punct de echilibru precar, cu o creștere anemică, un deficit nesustenabil și o inflație care continuă să erodeze puterea de cumpărare. România, avertizează experții, „joacă la zero” și riscă să intre în recesiune dacă nu implementează rapid măsuri structurale.