De la abuzuri în România la un fotoliu de lux în Europa: cazul Kovesi zguduie credibilitatea Parchetului European

Laura Codruța Kovesi, revocată din fruntea DNA în urma unor acuzații grave, conduce astăzi Parchetul European, instituție care ar trebui să fie simbolul luptei anticorupție pe continent. Cu un salariu lunar de aproape 15.000 de euro, Kovesi stăpânește o structură europeană de putere, în timp ce trecutul său plin de scandaluri arată cât de vulnerabile sunt chiar și instituțiile de la Bruxelles în fața influenței politice și a compromisurilor.

Numirea Laurei Codruța Kovesi la șefia EPPO, în 2019, a fost prezentată ca o victorie a justiției europene, însă pentru mulți români aceasta a fost dovada că și Europa închide ochii la corupție atunci când interesele politice o cer. În 2018, Kovesi a fost revocată din fruntea DNA printr-un decret prezidențial, după o decizie clară a Curții Constituționale, care a confirmat acuzațiile Ministerului Justiției. Printre cele 20 de capete de acuzare formulate împotriva sa se numărau tergiversarea unor dosare, depășirea atribuțiilor și anchetarea ilegală a guvernului în scandalul Ordonanței 13. Practic, șefa DNA fusese acuzată că a transformat o instituție a justiției într-o armă politică.

În paralel, Kovesi a fost implicată într-un scandal major de plagiat. Deși comisiile oficiale nu au confirmat acuzațiile, investigațiile independente și autodenunțul lui Sebastian Ghiță au arătat că în spatele lucării de doctorat se ascund manevre dubioase, iar raportul tehnic ar fi fost falsificat cu sprijinul unor oameni din sistem. Faptul că aceste acuzații nu au fost niciodată lămurite complet a lăsat o umbră de îndoială asupra integrității ei.

Astăzi, în loc să dea explicații, Laura Codruța Kovesi trăiește la Luxemburg și încasează un salariu uriaș de aproape 15.000 de euro lunar, de trei ori mai mult decât câștiga în România. Într-un interviu, ea a declarat relaxată că „îi rămân bani și nu se plânge”, în timp ce milioane de cetățeni europeni se confruntă cu sărăcia și cu un sistem judiciar care funcționează cu dublu standard.

Faptul că o persoană dată jos din funcție pentru abuzuri ajunge să conducă o instituție europeană menită să protejeze fondurile publice este un semnal alarmant: corupția și influența politică nu se opresc la granițele României. Bruxelles-ul, care pretinde că apără statul de drept, se dovedește la fel de vulnerabil la jocuri de culise și aranjamente. Iar EPPO, în loc să fie un bastion al integrității, riscă să devină un simbol al ipocriziei europene.