Ministrul Energiei, Bogdan Ivan: Închiderea minelor de cărbune a transformat România în importator de energie și a dus la creșterea prețurilor

Închiderea minelor de cărbune, potrivit țintelor de decarbonizare asumate, a transformat România în importator net de energie și reprezintă unul dintre factorii care au dus la creșterea prețurilor, a declarat joi ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

Potrivit acestuia, România a ajuns să aibă unele dintre cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană. Ministrul a recunoscut că închiderea minelor de cărbune este una dintre cauzele care au dus la această situație.

În acest context, ministrul Energiei a anunțat că dorește România să negocieze cu CE prelungirea perioadei în care minele de cărbune să rămână deschise.

„Sunt în România 3,7 milioane de puncte de consum, de gospodării, care, dacă până în luna iulie aveau un consum în jurul cifrei de 100 de kWh și un preț estimativ de 70 de lei pe fiecare factură, este evident că odată cu eliminarea acestei scheme de plafonare a prețului la energie electrică, date fiind prețurile în piață, au ajuns să plătească facturi chiar și duble”, a spus ministrul Bogdan Ivan.

Potrivit acestuia, România a ajuns astăzi să aibă unul dintre cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană în urma unor măsuri din ultimii 10 ani.

„Scoaterea din producție a capacităților de energie în bandă, bazate pe cărbune și pe gaz, în proporție de peste 56%, reprezintă unul dintre argumentele pentru care am ajuns aici. Putem să vedem aici modul în care a evoluat prețul energiei în ultimii 10 ani, la consumatorul final, și avem această linie roșie.

Faptul că în anii 2021-2022 am avut, pe lângă factorii interni, și agresiunea rusă care a șantajat, prin prețul gazului, piața energiei din Europa; am ajuns la un vârf, în 2022, de aproximativ 500 de euro la megawatt oră, tranzacționat pe burse, după care el s-a stabilizat în ultimii 3 ani.

Diferența foarte clară a fost dată de schema de plafonare-compensare, care și-a atins maturitatea la data de 1 iulie și a fost eliminată. Automat prețul plătit de consumatorul final este cel care era valabil pe piață și înainte, undeva în jurul cifrei de 1,5 lei per kilowatt-oră”, a explicat Bogdan Ivan.

Ministrul Energiei a subliniat că România și-a asumat unele dintre cele mai ambițioase ținte de decarbonizare din UE.

„Am spus și mai devreme faptul că România și-a asumat, prin PNRR, prin țintele de decarbonizare, unele dintre cele mai ambițioase proiecte de reducere a emisiilor de CO2 din toată Uniunea Europeană. Faptul că și-a asumat că va elimina exploatarea cărbunelui și utilizarea centralelor pe cărbune, până la finalul 2025, în comparație cu Polonia sau Germania, care și-au stabilit ca termen 2039, respectiv 2049, a făcut ca România să se confrunte cu această decizie – pe care și-a asumat-o – de a închide mai bine de jumătate dintre capacitățile de producție ale energiei în bandă. Lucru care a transformat România dintr-un exportator net de energie și o țară care avea un mix foarte echilibrat de energie în importator net de energie”, a precizat ministrul Energiei.

Ministrul Energiei a anunțat că România mai are patru luni până în momentul în care, conform angajamentelor luate de statul român acum patru, cinci, șase ani, trebuie să-și închidă atât minele, cât și centralele pe cărbune.

„România poate să fie o țară care să producă cărbune, să-l exporte şi fără să aibă o amprentă de CO2 asupra țării noastre”- Bogdan Ivan, ministrul Energiei.

Totodată, ministrul a menționat că așteaptă finalizarea unui studiu privind impactul închiderii minelor de cărbune asupra securității energetice a României, în funcție de care vor urma negocieri cu CE pentru prelungirea perioadei în care minele de cărbune să rămână deschise.

„Din perspectiva mea, într-o analiză socială, economică și strategică a României, am avut o discuție și o să încep demersurile legale pentru a face o analiză asupra zăcămintelor din Valea Jiului, din județele Hunedoara-Gorj, unde avem preponderent această concentrație a cărbunelui – antracit, huilă, lignit, pentru a vedea foarte clar dacă există posibilitatea de a prelungi până în 2030 (…) Consider strategic pentru România să pună în calcul, dacă avem cu adevărat aceste resurse, cum pot ele să fie exploatate în continuare, să menținem activitatea economică în aceste zone și să punem în calcul că ele pot să fie exportate.

Am făcut o analiză împreună cu alți colegi miniştri ai energiei din regiune care au nevoie de cărbune în continuare. Mă uit la Germania, la Polonia, am observat acolo redeschiderea activității miniere de exploatarea cărbunelui și cred că și România, din punct de vedere economic, pentru a salva acele zone, care au o tradiție de zeci de ani în extracția cărbunelui, să poată în continuare să-și desfășoare activitatea și oamenii să poată să aibă un job bine plătit, la ei acasă.

Acesta este viziunea mea pe termen scurt, mediu și lung: unu – să salvăm închiderea atât a exploatării miniere, cât și a termocentralelor; doi – să le păstrăm în activitate până când le vom înlocui cu centrale pe gaz; trei – acolo unde există zăcăminte, cred că România poate să fie o țară care să producă cărbune, să-l exporte şi fără să aibă o amprentă de CO2 asupra țării noastre”, a mai spus ministrul Energiei, Bogdan Ivan.