Connect with us

Praznițchi Roxana Ioana și cum un fost angajat AEP a făcut factură în campania lui Nicușor Dan

Un nou exemplu de “coincidență” românească: un fost angajat al Autorității Electorale Permanente, instituția care ar trebui să vegheze la regulile jocului democratic, se regăsește mai târziu printre beneficiarii direcți ai campaniilor electorale. Praznitchi Roxana Ioana apare cu declarație de avere și de interese pe site-ul AEP în 2014, ceea ce dovedește că atunci exista o relație de muncă. Nu știm cu exactitate dacă ulterior a mai rămas angajată sau nu, dar cert este că mai târziu a ajuns să emită facturi consistente în campania lui Nicușor Dan, prin firma ECO BUCOVINA SRL.

Cifrele spun povestea mai bine decât orice discurs. În 2024, an electoral, afacerile i-au explodat: peste 600.000 de lei cifră de afaceri, cu un profit de invidiat, mai mult de 50%. În România, unde majoritatea antreprenorilor abia reușesc să își acopere cheltuielile, un asemenea randament pare mai degrabă rodul conexiunilor politice decât al pieței libere. Afilierea la tabăra lui Nicușor Dan s-a dovedit a fi o investiție excelentă.

De aici începe problema de fond. Când un om pleacă dintr-o instituție cheie pentru integritatea electorală și ajunge ulterior să facă bani din campanii electorale, apare o întrebare legitimă: cât de curate mai sunt regulile jocului? Arbitrii devin jucători, iar supraveghetorii regulilor ajung să profite de ele.

Fenomenul nu e unul izolat. Este un tipar. România produce constant astfel de cazuri în care instituțiile devin doar pepiniere pentru afaceri cu iz politic. Iar atunci când foști angajați ai AEP se regăsesc direct în campaniile candidaților “independenți”, suspiciunea se transformă în certitudine: statul nu mai este un arbitru neutru, ci un teren de vânătoare pentru cei care știu să se poziționeze la timp.

Ironia finală este că Nicușor Dan, candidatul care poza în “anti-sistem”, a ajuns să se bazeze exact pe oamenii crescuți în interiorul sistemului. A promis transparență, dar a livrat aceleași practici vechi: rețele de campanie construite pe conexiuni și pe transformarea fostelor instituții de control în agenții de business electoral.

Mai mult, recent, firma ECO BUCOVINA SRL și-a schimbat denumirea, semn că se încearcă ascunderea urmelor. Dar urmele rămân. Și aici e rolul instituțiilor statului: să se implice și să verifice modul în care banul politic se transformă în profit privat. Altfel, România va continua să fie țara unde “veghetorii regulilor” devin mai târziu principalii beneficiari ai lor.

Facebook