Thailanda inovează pentru turiști: criptomonedele pot fi schimbate direct în moneda națională. România rămâne blocată în interdicții

Guvernul thailandez a anunțat lansarea programului TouristDigiPay, prin care turiștii străini vor putea converti criptomonedele în baht thailandez și le vor putea folosi pentru plăți electronice pe teritoriul țării. Măsura vine ca un stimulent pentru atragerea vizitatorilor după scăderea cu 33% a numărului de turiști chinezi. În timp ce Thailanda caută soluții moderne pentru a-și dezvolta economia, România – prin guvernul condus de Ilie Bolojan, insistă pe restricții și austeritate.

Ministrul de finanțe Pichai Chunhavajira a prezentat oficial programul TouristDigiPay, care va fi lansat în ultimul trimestru al anului 2025 și va funcționa, într-o primă fază, timp de un an și jumătate.

Concret, turiștii nu vor plăti direct cu criptomonede, ci își vor putea schimba activele digitale în baht prin intermediul unor operatori licențiați. Ulterior, plățile se vor face prin servicii electronice, exact ca în cazul unui portofel digital clasic.

Tranzacțiile vor fi plafonate la 500.000 baht pe lună (aprox. 15.400 de dolari), iar programul se dorește un instrument de atragere a turiștilor din Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est.

Turismul thailandez, în căutarea unei relansări

Bloomberg notează că decizia vine pe fondul unei scăderi dramatice – minus 33% a turiștilor chinezi în primele șase luni din 2025. Cazuri de răpiri și probleme de siguranță, precum dispariția actorului chinez Wang Xing în ianuarie 2025, au afectat puternic percepția asupra siguranței în Thailanda.

Pentru a compensa această pierdere, autoritățile mizează pe flexibilitate, inovație și instrumente financiare moderne, demonstrând o deschidere reală către turismul globalizat.

România, la polul opus

În timp ce Thailanda creează mecanisme digitale pentru a atrage turiști și bani în economie, România continuă să blocheze dezbaterile despre criptomonede și să insiste pe politici restrictive. Guvernul condus de Ilie Bolojan vorbește despre austeritate, interdicții și limitări – de la cumulul pensiei cu salariul, până la noi poveri fiscale – dar nu propune soluții inovatoare care să genereze creștere economică.

Contrastul este evident: în Asia, guvernele folosesc tehnologia pentru a aduce bani în țară, în timp ce Bucureștiul se concentrează pe tăieri și interdicții, pierzând trenul modernizării.