Facultăți fără viitor în România: tinerii se pregătesc ani de zile pentru meserii care nu există pe piața internă

În plin sezon de înscrieri la facultate, tot mai mulți tineri români riscă să urmeze studii care nu duc nicăieri. Filosofia, Antropologia, Sociologia, Designul sau Contabilitatea sunt domenii în care statul continuă să formeze mii de absolvenți anual, deși piața muncii din România nu are locuri pentru ei. De vină nu sunt doar alegerile tinerilor, ci și autoritățile, care nu creează politici coerente de angajare și dezvoltare economică în toate domeniile de studiu.

Cu porțile facultăților din România deschise pentru un nou val de studenți, realitatea pieței muncii ridică un semnal serios de alarmă: zeci de mii de tineri riscă să irosească ani de studii în specializări care nu le oferă nicio perspectivă reală în țară. Facultăți precum Filosofia, Antropologia, Sociologia, Geografia, Designul grafic sau chiar Contabilitatea produc anual valuri de absolvenți pentru care nu există locuri de muncă.

Statisticile sunt sumbre. În România, doar 10% dintre cei care termină o facultate de Contabilitate ajung să profeseze în domeniu. În fiecare an, peste 10.000 de tineri finalizează aceste studii, dar marea majoritate ajung fie șomeri, fie angajați în sectoare fără legătură cu specializarea lor. Situația este similară și pentru absolvenții de Filosofie, Științe Sociale sau Arte, domenii aproape ignorate de economia românească.

Un studiu global publicat de Visual Capitalist arată că domenii precum Antropologia (9,4% șomaj), Designul grafic (7,2%) și Sociologia (6,7%) se confruntă cu cele mai mari dificultăți în inserția profesională. Aceste cifre, aplicate pe fondul economic precar din România, devin și mai dramatice.

Pentru mulți tineri, alegerea unei facultăți devine o alegere între vis și supraviețuire. Alexandru, absolvent de liceu cu talent la desen, a fost nevoit să renunțe la ideea de a urma Arte Plastice și s-a reorientat spre Construcții: „Îmi plăcea desenul, dar mi-a zis toată lumea că n-ai ce face cu asta în România. M-am dus la Inginerie, unde deja din anul trei apar oferte de muncă.”

Această situație nu este, însă, doar rezultatul alegerilor individuale. Deși există facultăți în toate domeniile, de la filosofie la marketing și chimie, statul român nu face nimic pentru a crea piețe de muncă viabile în aceste sectoare. Nu există politici publice coerente care să integreze acești specialiști, iar strategia de dezvoltare economică rămâne concentrată aproape exclusiv pe IT, medicină și construcții.

„Este absurd să scoți anual mii de absolvenți de sociologie, antropologie sau geografie, dar să nu ai niciun plan pentru a-i integra în societate”, afirmă un profesor universitar din București. „Statul încurajează educația teoretică, dar uită să construiască o economie care să aibă nevoie de aceste competențe.”

Reprezentanții mediului privat susțin la rândul lor că nu toate domeniile sunt „inutilizabile”, dar lipsa de susținere din partea statului le condamnă la irelevanță. „Într-o țară cu politici culturale și sociale bine dezvoltate, un antropolog sau un sociolog ar putea lucra în proiecte publice, cercetare, politici urbane sau educație. La noi, nu există finanțare pentru așa ceva, deci tinerii ajung în call-centere sau pleacă în străinătate”, spune Ana Călugăru, specialist în resurse umane.

Realitatea dură este că România continuă să formeze oameni pentru meserii care nu există în economie. Lipsa corelării între sistemul universitar și piața muncii, dar și absența unor investiții în sectoare strategice, fac ca responsabilitatea să nu mai fie doar a studentului care „a ales greșit”, ci a autorităților care nu oferă alternative reale.

În schimb, domenii precum medicina, dreptul, IT-ul și ingineria continuă să fie căutate și bine plătite. Statul investește în aceste direcții, iar companiile oferă locuri de muncă încă din timpul facultății. Restul specializărilor, deși valoroase cultural și intelectual, sunt lăsate de izbeliște.

Pe acest fond, peste 40% dintre studenții români abandonează facultatea. Alții termină, dar ajung șomeri sau se reprofilează în domenii fără legătură cu studiile. Mulți aleg să plece în străinătate, acolo unde diploma are încă valoare și poate fi convertită într-un loc de muncă.

În plin sezon de înscrieri, întrebarea esențială nu mai este „Ce vrei să devii când vei fi mare?”, ci „Unde ai șanse să muncești după ce termini?”. Și, din păcate, în România de astăzi, răspunsul este tot mai limitat de o realitate în care visele nu au loc în economie, iar statul rămâne spectator la eșecul propriului sistem.