Nicușor Dan i-a sărăcit pe români cu primul val de austeritate, dar amână pachetul doi care lovește în „statul gras”

După ce a promulgat rapid primul pachet de austeritate care lovește în buzunarul românului de rând, președintele Nicușor Dan se arată brusc relaxat în privința celui de-al doilea set de măsuri, cel care ar trebui să vizeze reduceri reale în sistemul public. Aflat în vizită oficială în Austria, șeful statului îndeamnă la „calm” și „optimism”, deși populația resimte deja tăierile de beneficii, salarii și servicii.

În timp ce românii simpli simt din plin greutatea primului pachet de austeritate, semnat deja de președintele Nicușor Dan, al doilea val de reforme, cel care ar trebui să atingă privilegiile din administrația publică și „statul gras” – se lasă așteptat. Vizibil relaxat, șeful statului a declarat în Austria că întârzierea nu e gravă și că „trebuie să ne păstrăm calmul”.

„Pachetul 2 trebuia să fie în sfârşit de iulie şi o să fie început de august. Nu sunt chestiuni care să fie dramatice. Deci să ne păstrăm calmul şi optimismul că mergem în direcţia potrivită fiscal”, a spus Nicușor Dan, departe de problemele reale din România.

Realitatea din teren îl contrazice însă. Primul pachet de măsuri, deja promulgat, a fost aplicat rapid și fără milă asupra celor mai vulnerabili: salarii înghețate, reduceri de sporuri, eliminări de beneficii sociale, plafonări în educație și sănătate. În schimb, măsurile care ar viza structurile supradimensionate din instituțiile publice, companiile de stat, pensiile speciale și posturile sinecuriste sunt încă „în lucru”.

„Tocmai ce am semnat primul pachet de măsuri. Tehnic este consistent, sunt 30 de pagini, 40. Mereu când avem de făcut astfel de lucruri apar probleme tehnice”, a explicat președintele, fără să menționeze nimic concret despre măsuri care vizează reducerea risipei bugetare din aparatul de stat.

Într-o justificare vagă, Nicușor Dan susține că trebuie „să transmitem calm piețelor financiare”, ignorând complet nemulțumirea populației și tensiunile sociale tot mai vizibile:

„Trebuie să transmitem un mesaj de calm față de partenerii noștri, mai ales spre piețele financiare. Am avut o evaluare de la Standard & Poor’s. O să vedem cifrele de la finalul anului. Specialiștii au evaluat măsurile pe care le ia Guvernul.”

Între timp, populația suportă deja impactul austerității: putere de cumpărare scăzută, servicii publice mai slabe și un sentiment acut de nedreptate, în condițiile în care clasa politică rămâne neatinsă de „reformele dureroase”.

„Când iei măsuri care reduc cheltuielile după ani de zile când România a cheltuit mai mult decât își permitea, apar tensiuni între politicieni și populație.”

Deși vorbește despre curajul partidelor pro-occidentale de a-și asuma reforme, Nicușor Dan omite esențialul: românii plătesc primii, în timp ce sistemul de privilegii rămâne neatins.

„Este remarcabil că partidele pro-occidentale din România şi-au asumat asta. Cel mai simplu pentru fiecare dintre ele ar fi fost să stea în opoziţie.”

Această abordare a fost catalogată de analiști ca fiind selectivă și ipocrită: atunci când este vorba de sacrificiile oamenilor obișnuiți, Guvernul se mișcă repede. Când vine vorba de tăiat din pensiile speciale, sinecuri, fonduri risipite, totul se „analizează tehnic” sau se amână „pentru începutul lunii viitoare”.

În loc să răspundă concret dacă Guvernul se va încadra în ținta de deficit bugetar de 7,5%, Nicușor Dan s-a limitat la generalități și la promisiuni de „optimism fiscal”.

Cu alte cuvinte, austeritatea se aplică prompt pentru români, dar cu mănuși și întârziere pentru clienții politici ai statului.Iar președintele, în loc să apere echilibrul și corectitudinea reformelor, validează o austeritate cu două viteze.