BNR anunță: economia României aproape stagnează în 2025, din cauza noilor taxe și a instabilității din lume

Economia României încetinește puternic, avertizează Banca Națională. În locul unei creșteri solide, vom avea o evoluție aproape de stagnare în următoarele luni. Cauzele sunt clare: măsurile de austeritate impuse de Guvern, dar și tensiunile economice și politice internaționale. În timp ce BNR păstrează dobânzile ridicate, economia pierde din avânt, iar românii riscă să simtă din plin efectele în buzunare.

România se îndreaptă spre o perioadă de slăbiciune economică, iar veștile venite de la Banca Națională a României (BNR) nu sunt deloc optimiste. Conform ultimei analize făcute publice de Consiliul de Administrație al BNR, economia va avea o creștere „foarte ușoară” în trimestrele II și III din 2025, mult sub nivelul estimat inițial. Cu alte cuvinte, economia aproape stagnează.

Potrivit BNR, motivul principal al acestei încetiniri este pachetul de măsuri fiscal-bugetare adoptat de Guvern, care intră în vigoare din august. Aceste măsuri, care includ noi taxe și tăieri de cheltuieli, au fost impuse pentru a reduce deficitul bugetar, dar au un efect imediat negativ asupra economiei: reduc consumul, frânează investițiile și sporesc incertitudinea.

Pe lângă problemele interne, BNR atrage atenția asupra riscurilor externe. Războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictele comerciale la nivel global pun presiune pe întreaga economie europeană. Iar România, cu o economie fragilă și dependentă de fonduri externe, este vulnerabilă.

Membrii Consiliului BNR subliniază și importanța fondurilor europene, mai ales a celor din programul Next Generation EU. Fără o absorbție rapidă și eficientă, România riscă să piardă singura șansă reală de a compensa efectele negative ale măsurilor de austeritate. Dar, așa cum s-a întâmplat și în trecut, rămâne neclar dacă autoritățile vor reuși să atragă acești bani la timp.

În acest context economic dificil, BNR a decis să păstreze neschimbată dobânda-cheie la 6,5%, un nivel ridicat, menit să țină inflația sub control. Însă această decizie menține și costurile ridicate ale creditelor pentru populație și firme, ceea ce frânează și mai mult activitatea economică.

Românii se confruntă cu o combinație periculoasă: taxe mai mari, costuri în creștere și o economie care își pierde din forță. În loc să vadă rezultatele promisiunilor de „reformă” și „stabilitate”, cetățenii riscă să suporte din nou nota de plată a unor decizii luate fără viziune și fără soluții reale de dezvoltare.