18 iulie 1959. Frații Arnăuțoiu și alți 14 membri ai grupului Haiducii Muscelului din Nucșoara sunt executați la penitenciarul Jilava

În urmă cu 66 de ani, în noaptea de 18 iulie 1959,  în penitenciarul Jilava erau executați conducătorii grupului Haiducii Muselului, frații Petre și Toma Arnăuțoiu, împreună cu alți 14 partizani, membri ai grupului de rezistență anticomunistă din Munții Făgăraș, notează Memorialul Sighet.

Ei au fost condamnați moarte prin sentințele 107 și 108 din 19 mai 1959 și 119 și 4 iunie 1959 ale Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare Bucureşti.

Toma I. ARNĂUŢOIU, n. 14 feb. 1921, Nucşoara (Muscel), ofiţer, conducător al grupului de rezistenţă din zona Muscelului; ar. 20 mai 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare săvârşite ca organi­zator al unui grup armat de rezistenţă anticomunistă”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Petre I. ARNĂUŢOIU, n. 16 ian. 1926, Nucşoara (Muscel), ţăran, partizan în grupul condus de Toma Arnăuţoiu; ar. 20 mai 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare săvârşite în cadrul unui grup armat de rezistenţă anti­comunistă”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Nicolae N. ANDREESCU, n. 10 feb. 1918, Corbi (Muscel), preot, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 2 mar. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Nicolae D. BĂŞOIU, n. 16 mai 1900, Stăneşti (Muscel), ţăran, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Ion Gh. CONSTANTINESCU, n. 19 oct. 1906, Valea Iazului (Muscel), preot ortodox, partizan în grupul Arnăuțoiu; ar. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „favorizarea bandei teroriste Arsenescu-Arnăuţoiu”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Ion N. DRĂGOI, n. 20 oct. 1900, Vâlsăneşti (Muscel), preot ortodox, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 25 apr. 1950, rear. 11 dec. 1950, rear. 2  ian. 1959, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Titus I. (zis Prisăcaru) JUBLEANU, n. 14 oct. 1902, Nucşoara (Muscel), ţăran, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 10 iul. 1952, cond. moarte pt. „uneltire contra ordinii sociale”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Benone N. MILEA, n. 28 ian. 1927, Nucşoara (Muscel), muncitor, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 1 feb. 1951, cond. moarte în 1959; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Ion V. MICA, n. 12 feb. 1923, Pietroşani (Muscel), învăţător, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Ioan Alexandru I. MOLDOVEANU, n. 13 mai 1904, Nucşoara (Muscel), învăţător, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Nicolae Gh. NIŢU, n. 28 iul. 1900, Pietroşani (Muscel), învăţător, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 25 aug. 1949, cond. adm. 24 luni, cond. moarte în 1959; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Constantin I. (zis Moangă) POPESCU, n. 5 mai 1916, Şipotu (Mehedinţi), ţăran, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 15 nov. 1949, cond. 25 ani m.s., cond. moarte 1959 pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Gheorghe Gh. POPESCU, n. 12 apr. 1902, Corbi (Muscel), învăţător; ar. 1950, rear. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare” (lotul Arnăuţoiu); † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Ioan Gh. SĂNDOIU, n. 10 apr. 1910, Nucşoara (Muscel), muncitor forestier, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 28 ian. 1951, cond. 8 ani î.c., rear. 28 ian. 1959, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Nicolae I. TICU (zis Sorescu), n. 23 iul. 1900, Corbi (Muscel), cioban, partizan în grupul Arnăuțoiu; ar. 20 mai 1954, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat;

Gheorghe I. TOMECI, n. 9 mar. 1899, Brăduleţ (Muscel), ţăran, partizan în grupul Arnăuţoiu; ar. 22 iun. 1958, cond. moarte pt. „acte de teroare”; † 18 iul. 1959, Jilava, executat.

 ***

Grupul condus de Toma Arnăuţoiu (în care au intrat Petre Arnăuţoiu, Maria Plop, Titu Jubleanu, Maria Jubleanu, Constantin Jubleanu, iar ulterior şi Ion Marinescu) a rezistat din 1949 până în 1958, ducând lupte cu Securitatea, înregistrând pierderi proprii, dar provocând mult mai multe în rândurile forţelor represive.

În cele din urmă, partizanii au intrat într-o totală şi cvasiperfectă clandestinitate, fapt datorat în bună măsură unei destul de largi şi loiale reţele de susţinători (un rol aparte l-au avut Marinica Chircă şi Elisabeta Rizea). Însă în mai 1958 ultimii membri ai grupului au fost capturaţi prin trădare (unul s-a sinucis la capătul unei lupte), la fel ca mulţi dintre susţinătorii lor, notează Memorialul Sighet

Represiunea a fost cumplită şi extinsă, mai multe loturi au fost judecate de Tribunalul Militar Bucureşti în 1959, acordându-se 16 condamnări la moarte, inclusiv Toma Arnăuţoiu, dar şi numeroşi ani de temniţă.

Pe același subiect:

Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu, fiica partizanului Toma Arnăuţoiu: Tata a refuzat să înlocuiască patriotismul, credinţa şi dreptatea cu oportunismul, ambiguitatea şi prefăcătoria