CCR îi întoarce spatele lui Nicușor Dan. Contestația pe Legea Vexler, respinsă fără ezitare

Curtea Constituțională, instituție care în trecut i-a oferit lui Nicușor Dan sprijin în momente-cheie, i-a întors astăzi spatele într-o manieră categorică: sesizarea privind Legea Vexler a fost respinsă în unanimitate. Argumentele președintelui nu au convins niciun judecător, iar poziționarea sa împotriva unei legi menite să combată antisemitismul și extremismul ridică serioase semne de întrebare cu privire la prioritățile sale.

Nicușor Dan suferă una dintre cele mai răsunătoare înfrângeri juridice de când a preluat mandatul.Curtea Constituțională a României i-a respins, fără nicio opinie separată, contestația împotriva Legii Vexler, act normativ care întărește măsurile de combatere a fascismului, rasismului și antisemitismului. Este o decizie cu greutate simbolică: până și CCR, instituție care în trecut i-a oferit adesea sprijin în inițiative controversate, a întors acum complet foaia.

Niciunul dintre cei nouă judecători nu a considerat sesizarea președintelui ca fiind întemeiată.De altfel, aceasta este prima decizie a Curții în noua sa componență, condusă de președinta Simina Tănăsescu, fost consilier prezidențial în mandatul lui Klaus Iohannis. Faptul că, într-un astfel de moment simbolic, Curtea a respins categoric sesizarea lui Nicușor Dan transmite un mesaj clar: argumentele aduse nu doar că sunt slabe, ci și periculos de ambigue.

Președintele a încercat să convingă că legea ar fi „neclară” și ar putea duce la abuzuri. Într-o intervenție publică, a oferit un exemplu de interpretare controversată:

„Dacă ne uităm la conţinutul acestei legi, aşa cum probabil aţi citit sesizarea pe care am făcut-o Curţii Constituţionale, o să vedeţi că sunt nişte chestiuni extrem de neclare acolo, şi vă dau un exemplu. În oraşul Făgăraş există o mică asociaţie care se ocupă de promovarea Rezistenţei din Munţii Făgăraş, face expoziţii, fel de fel de evenimente de felul ăsta. Între membrii Rezistenţei din Munţii Făgăraş sunt câteva persoane care în trecutul lor au fost parte din mişcarea legionară. Întrebarea este: această asociaţie are sau nu are caracter legionar? – pentru că legea nu ne spune. Şi, dacă are caracter legionar, oamenii ăştia trebuie să facă puşcărie sau nu? – pentru că legea ne spune că, dacă fondezi o asociaţie cu caracter legionar, trebuie să faci puşcărie. Eu cred că nu, eu cred că este legitim să promovezi Rezistenţa anticomunistă din Munţii Făgăraş. Şi sunt multe astfel de neclarităţi care lasă loc arbitrariului. Evident, trebuie să avem o lege care să condamne manifestări xenofobe, antisemite, rasiste, de orice fel, fără discuţie, dar o astfel de lege trebuie să fie foarte clară, ca să nu lase loc la interpretări şi eventual la abuzuri.”

Argumentul invocat a fost considerat, inclusiv în spațiul juridic și politic, mai degrabă o formă mascată de relativizare a unor limite care, în contextul european actual, trebuie să fie ferme și lipsite de ambiguitate.

Legea a mai fost atacată și de opoziție, însă fără succes. Verdictul CCR a fost identic: legea respectă Constituția, iar preocupările președintelui nu justifică o asemenea contestație.

Astfel, Nicușor Dan nu doar că pierde o bătălie juridică, ci și una de credibilitate. Poziția sa, percepută ca fiind în contratimp cu angajamentele internaționale ale României privind combaterea antisemitismului și extremismului, îi izolează și mai mult mandatul. Decizia CCR nu mai lasă loc de interpretări: chiar și instanțele care până acum i-au oferit o minimă susținere, aleg acum să se delimiteze ferm de direcția sa politică și constituțională.