Guvernul impune austeritate fără protecție socială. CES: „Scăderea nivelului de trai va fi drastică și rapidă”

Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ proiectului de lege privind noile măsuri fiscal-bugetare propuse de Guvern, acuzând lipsa unei analize de impact social, absența unor măsuri compensatorii pentru cetățenii vulnerabili și o abordare fiscală regresivă. Potrivit CES, măsurile anunțate vor genera o criză socială comparabilă cu cea din 2010 și vor afecta grav accesul la servicii de bază, educație și sănătate.

Statul român este pus sub acuzare de propria instituție consultativă, Consiliul Economic și Social, care condamnă dur planul de austeritate fiscală al Guvernului, considerând că măsurile propuse vor avea efecte dezastruoase asupra populației și a stabilității societății.

„Măsurile propuse conduc la scăderea puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor și afectează stabilitatea sau predictibilitatea în societate, generând un impact social și economic negativ asupra întregii societăți care va resimți efecte similare perioadei anilor 2010”, transmite CES, într-un comunicat oficial emis după ședința din 4 iulie 2025, în care s-a avizat negativ proiectul de lege.

Printre măsurile vizate se numără creșterea TVA la alimente, servicii și medicamente, majorarea accizelor la carburant și a taxei de rovignetă, alături de diminuarea veniturilor unor salariați prin Ordonanța de urgență nr. 36/2025. Acestea sunt considerate de CES ca fiind introduse brusc și fără o minimă pregătire a populației pentru șocul economic care urmează.

„Toate aceste [măsuri] conduc la o scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt, fără o pregătire prealabilă a populației, mai ales a persoanelor și familiilor vulnerabile. Considerăm că măsurile de austeritate trebuiau abordate etapizat, pe o perioadă mai mare de timp”, subliniază CES.

O altă critică vizează impactul imediat și inflaționist pe care îl va avea creșterea TVA-ului:

„Măsura creșterii cotei de TVA de la 9% la 11% pentru mai multe categorii esențiale de produse și servicii va avea un impact inflaționist imediat asupra cheltuielilor curente ale gospodăriilor și va afecta accesul la bunuri esențiale, mai ales în cazul categoriilor sociale vulnerabile.”

CES atrage atenția că „eliminarea acestor facilități fiscale va conduce la creșteri de preț pentru produsele de strictă necesitate, hrană, apă, tratamente medicale, fără a exista vreo garanție că statul va compensa aceste scumpiri prin măsuri sociale. Impactul va fi resimțit în mod disproporționat de gospodăriile cu venituri mici, care alocă o pondere mult mai mare din bugetul lunar pentru consumul de bază.”

În ceea ce privește pensionarii cu venituri medii, aceștia vor fi afectați de introducerea contribuțiilor la CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 de lei:

„Deși este introdus un plafon de protecție, măsura afectează pensionarii cu venituri medii, care nu beneficiază de alte forme de sprijin și au cheltuieli medicale recurente.”

Nici drepturile salariaților nu sunt ocolite de tăieri. Creșterea termenului de compensare a muncii suplimentare de la 90 la 120 de zile este considerată un regres periculos:

„Termenul lung (120 de zile) poate duce la acumularea a zeci de ore suplimentare necompensate imediat, crescând riscul de oboseală cronică, în special pentru personalul din sănătate, poliție, intervenții, unde orele suplimentare sunt frecvente.”

„Salariații cu program intens vor fi nevoiți să aștepte luni de zile pentru recuperare, ceea ce le afectează direct starea de sănătate și echilibrul viață-muncă.”

În domeniul educației, CES critică limitarea accesului studenților la transportul feroviar redus și modificarea modului de calcul al fondului de burse, care va reduce cu 40% sprijinul financiar destinat acestora:

„Extinderea acestei derogări și pentru anul 2026 doar va continua să limiteze și mai tare mobilitatea studenților pentru a beneficia de oportunități de învățare non-formală și, implicit, de dezvoltare personală și profesională, fără a aduce vreun beneficiu real în ceea ce privește reducerea cheltuielilor statului.”

„Modificarea modului de calculare a fondului de burse prin raportare la valoarea netă a salariului minim […] ar duce la diminuarea cu 40% a fondului de burse și protecție socială și automat la scăderea numărului de studenți beneficiari ai acestei facilități, în contextul în care nici măcar în momentul de față cuantumul bursei nu este suficient pentru a acoperi toate cheltuielile de trai ale unui student.”

Pe fondul unui abandon universitar de peste 40% și a unui procent de doar 22,5% de tineri cu studii superioare, CES atrage atenția că „eliminarea sau limitarea drepturilor sociale ale studenților scade șansele acestora de a parcurge studii superioare.”

Un alt punct nevralgic îl reprezintă regimul fiscal discriminatoriu aplicat cafenelelor, care sunt forțate să vândă produse cu TVA standard, deși le achiziționează cu TVA redus:

„În prezent, acești operatori achiziționează cafea cu o cotă redusă de TVA (9%), dar sunt obligați să aplice cota standard (21%) la vânzare, din cauza unei interpretări neclare a legislației fiscale. Această situație creează un tratament fiscal inechitabil și generează concurență neloială între operatori din același domeniu.”

„Recomandăm o clarificare legislativă expresă în cadrul noii ordonanțe, care să alinieze regimul de TVA aplicabil cafenelelor cu cel al celorlalte activități din HoReCa”, mai precizează CES.

În concluzie, CES critică dur proiectul de lege și avertizează asupra consecințelor grave ale implementării sale:

„Proiectul de lege, în forma actuală, nu este fundamentat pe o analiză solidă a impactului social agregat, nu conține măsuri de protecție compensatorie și nu respectă principiile constituționale privind echitatea fiscală și solidaritatea socială.”

„Se impune demararea unei reforme fiscale echilibrate, care să conțină măsuri de protecția reală a cetățenilor vulnerabili. Fără astfel de corecturi, riscăm nu doar o degradare a condițiilor de trai, ci și o explozie de neîncredere instituțională și radicalizare socială, cu consecințe directe asupra democrației și stabilității în societate”, avertizează în încheiere Consiliul Economic și Social.