Consiliul UE constată că România nu a luat măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Venituri suplimentare din taxe și controlul cheltuielilor, printre solicitările EcoFin

Consiliul Uniunii Europene a adoptat vineri, la Bruxelles, o nouă decizie în cadrul procedurii de deficit excesiv  împotriva României, constatând că autoritățile române nu au luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrelor bugetare, în pofida recomandărilor anterioare.

Consiliul a lansat o procedură de deficit excesiv împotriva României la 3 aprilie 2020, în vederea punerii capăt deficitului său excesiv. Cu toate acestea, România continuă să înregistreze deficite publice ridicate, care depășesc valoarea de referință de 3% stabilită în tratate, potrivit unui comunicat de presă transmis de Consiliu.

„Prin urmare, astăzi, Consiliul a adoptat o nouă decizie prin care se constată că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Consiliului. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât s-a recomandat, ceea ce a dus la un deficit public ridicat persistent și a pus în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv al României până în 2030. Decizia de astăzi deschide calea pentru posibile măsuri suplimentare dacă România nu ia măsuri rapide pentru a reduce dezechilibrele bugetare”, se mai arată în comunicat.

Solicitările EcoFin

EcoFin va cere României să adopte o reformă fiscală și mai puternică, care să aducă venituri suplimentare la buget „semnificativ peste 1,7% din PIB” pe an, în contextul în care situația fiscală a țării s-a deteriorat mai tare decât se anticipa (deficitul în 2024 a fost de 9,3% față de ținta de 7,9% prevăzută în planul fiscal pe șapte ani), prevede un draft de decizie pregătit la nivelul EcoFin pentru data de 8 iulie, obținut de Profit.ro.

Veniturile suplimentare din taxe ar trebui să fie însoțite de eficientizarea ANAF și a mecanismelor de colectare, precum și de un control riguros al cheltuielilor, inclusiv în ce privește cheltuielile cu salariile în sectorul public. Acum, reforma fiscală prevede creșteri de venituri la buget de 1,3% din PIB pentru nouă luni de aplicare în 2025 (0,9% din PIB dacă dăm la o parte efectul măsurilor pe venituri deja adoptate prin ordonanța trenuleț din decembrie) și un impact de 1,7% pe an întreg începând din 2026.