Limita impusă românilor: Deții prea mulți bani în casă, riști controale, confiscări și suspiciuni

Tot mai mulți români aleg să-și păstreze economiile în numerar, în propriile locuințe, pentru a se proteja de instabilitatea economică și lipsa de încredere în bănci. În spatele acestei decizii aparent sigure, se ascunde însă o realitate dură: statul nu acceptă bani ținuți acasă peste o anumită limită. Deși legea nu interzice clar acest lucru, autoritățile pot considera suspectă orice sumă ce depășește 10.000 de euro.
Românii care aleg să economisească în numerar și să păstreze banii în locuință se confruntă cu o problemă ascunsă în legislația românească. Nu există un articol de lege care să interzică explicit păstrarea banilor cash acasă, însă autoritățile fiscale și instituțiile de control privesc cu suspiciune sumele mari de bani deținute în afara sistemului bancar.
Conform practicilor instituțiilor statului, suma de 10.000 de euro este tratată ca o limită neoficială. Peste acest prag, orice sumă nedeclarată și fără documente justificative devine un potențial semnal de alarmă. În lipsa unui contract de vânzare, a unui extras bancar sau a unui certificat de moștenire, posesorul banilor poate fi supus unor anchete, iar fondurile pot fi confiscate.
Legea pentru prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului este principalul instrument prin care statul justifică aceste măsuri. Acțiunea de a ține bani acasă, fără justificare clară, poate fi încadrată ca evaziune fiscală sau chiar spălare de bani. În astfel de cazuri, autoritățile pot iniția controale fiscale și pot solicita dovezi privind proveniența fondurilor.
În paralel cu riscul juridic, păstrarea banilor acasă implică și alte pericole. Locuințele devin ținte vulnerabile pentru infractori, iar în cazul unui furt, recuperarea sumelor este aproape imposibilă. Nici incendiile sau inundațiile nu sunt excluse din lista de riscuri. Numerarul nu este asigurat de nicio poliță standard, iar în cazul distrugerii fizice, pierderea este ireversibilă.
Instituțiile financiare și autoritățile recomandă păstrarea unor sume mici de numerar în locuință, de regulă între 500 și 1.000 de lei, suficiente pentru nevoi de urgență sau cheltuieli imediate. Restul economiilor ar trebui direcționate către conturi bancare sau instrumente de economisire reglementate, unde există trasabilitate și protecție prin Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, în limita a 100.000 de euro per persoană, per instituție.
În acest context, păstrarea banilor acasă nu mai este privită ca o simplă alegere personală. Este o decizie care poate atrage consecințe legale, fiscale și patrimoniale, în funcție de valoarea sumei și de lipsa documentelor justificative. În ciuda absenței unei interdicții directe, realitatea arată că românii nu mai au libertatea de a-și gestiona banii după propriile reguli, ci doar după standardele impuse de sistemul financiar și de instituțiile de control.
