Negocieri tensionate la Cotroceni: Reforma fiscală în impas, partidele se acuză reciproc de populism și iresponsabilitate

Negocierile de la Palatul Cotroceni privind pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar au degenerat într-un schimb de replici dure între reprezentanții partidelor politice. În locul unui consens, discuțiile sunt dominate de calcule electorale, acuzații și o lipsă generală de responsabilitate, în contextul presiunilor tot mai mari din partea Comisiei Europene.

România se află în fața unei crize economice iminente, iar Comisia Europeană solicită un plan concret de măsuri fiscale până pe 20 iunie. Cu toate acestea, la Palatul Cotroceni, negocierile par mai degrabă un spectacol politic decât un demers constructiv. Cristian Ghinea, reprezentantul USR, a șocat participanții anunțând că partidul său nu mai susține jalonul privind reforma fiscală din PNRR, jalon pe care chiar el l-a introdus pe vremea când era ministru. Replica fermă a venit din partea lui Tanczos Barna (UDMR), care a spus clar că România nu poate merge la Bruxelles fără un plan asumat.

Discuțiile tehnice au fost umbrite de acuze și orgolii politice. USR, deși participant la negocieri, a fost perceput de ceilalți ca un actor mai interesat să puncteze electoral decât să ofere soluții viabile. Reprezentanții PSD și PNL au apărat cu înverșunare măsurile adoptate în ultimii ani, inclusiv creșterile de pensii și salarii, în timp ce UDMR s-a poziționat într-un mod ambiguu, deși deținea ministere cheie. Tonul discuțiilor a fost dominat de ironii, atacuri personale și acuzații de populism.

Președintele României, Nicușor Dan, a intervenit în tentativa de a debloca procesul, chemând zilnic atât liderii partidelor, cât și echipele tehnice. El a subliniat că timpul presează și că planul fiscal trebuie asumat politic și votat în Parlament pentru a fi prezentat la Bruxelles. Totuși, lipsa de asumare și neînțelegerile dintre partide mențin incertitudinea.

În pofida optimismului afișat de președinte, care susține că discuțiile au identificat 60-80 de posibile măsuri, niciuna nu a fost prezentată public sau asumată oficial. Fără o decizie clară și un guvern funcțional, România riscă să piardă finanțări importante și să intre într-o spirală economică dificil de gestionat.