Cum ar arăta România după suspendarea fondurilor europene

Comisia Europeană a demarat oficial procedura care poate duce la suspendarea fondurilor europene pentru România, ca urmare a lipsei de măsuri concrete pentru reducerea deficitului bugetar. În 2024, România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar prognozele Comisiei indică o scădere insuficientă pentru anii următori.

România nu a transmis raportul anual de progres privind măsurile de reducere a deficitului, fiind singura țară aflată în procedură de deficit excesiv care nu a respectat această obligație. În plus, reforma fiscală care trebuia să aducă venituri suplimentare de 1,3% din PIB nu a fost implementată, deși era esențială pentru atingerea obiectivelor bugetare asumate.

Comisia Europeană a recomandat ca România să adopte un pachet de măsuri fiscale până la finalul lunii iunie. În lipsa acestor măsuri, Consiliul EcoFin ar putea adopta în 8 iulie decizia de suspendare a fondurilor din PNRR și a fondurilor de coeziune. Acest scenariu ar genera efecte economice și sociale severe.

Consecințele suspendării fondurilor europene

Fără acces la aceste resurse vitale, România s-ar confrunta cu un lanț de efecte negative care pot accelera declinul economic și social. Suspendarea fondurilor europene ar bloca motorul principal al dezvoltării din ultimii ani și ar amplifica dezechilibrele deja existente în economie.• Proiecte blocate sau abandonate. Autostrăzile, spitalele regionale, modernizarea școlilor și digitalizarea administrației publice riscă să fie stopate, din cauza lipsei finanțării externe. Multe dintre acestea depind aproape exclusiv de banii europeni.• Investiții compromise. Fondurile europene reprezintă peste 60% din totalul investițiilor publice ale României. Fără ele, autoritățile vor fi forțate să recurgă la împrumuturi scumpe sau să renunțe la investițiile esențiale pentru infrastructură și servicii publice.• Creșterea șomajului. Sectoare întregi, precum construcțiile, IT-ul, energia verde sau agricultura, vor fi afectate direct. Multe firme vor reduce activitatea sau vor intra în insolvență, ceea ce va duce la pierderea a mii de locuri de muncă.• Presiune pe bugetul de stat. Statul va trebui să suplinească lipsa fondurilor UE din surse proprii. Această presiune ar impune noi împrumuturi, cu dobânzi în creștere, și ar putea forța adoptarea unor măsuri de austeritate, precum înghețarea salariilor și reducerea cheltuielilor sociale.• Slăbirea leului și accelerarea inflației. Pierderea încrederii investitorilor și reducerea fluxurilor financiare dinspre UE vor afecta stabilitatea monedei naționale. Leul s-ar putea deprecia semnificativ, iar inflația ar deveni mai greu de controlat.• Izolare în cadrul Uniunii Europene. Suspendarea fondurilor ar transmite un semnal puternic de neîncredere din partea Bruxelles-ului. România și-ar pierde credibilitatea în fața partenerilor europeni și ar avea un cuvânt tot mai slab în deciziile importante de la nivelul UE.

Costul inacțiunii

Reformele asumate de România în cadrul PNRR și al planului de convergență fiscală au fost ignorate sau întârziate. În lipsa corectării rapide a dezechilibrelor bugetare, România riscă să piardă miliarde de euro în anii următori. Acest eșec nu afectează doar investițiile viitoare, ci și dezvoltarea actuală a comunităților locale, a infrastructurii de bază și a capacității administrative.

Lipsa unei traiectorii clare de ajustare fiscală reduce drastic șansele de redresare. Derapajele bugetare repetate, cheltuielile publice necontrolate și întârzierea reformei fiscale generează un climat de neîncredere intern și extern. Instituțiile europene avertizează că nu există circumstanțe atenuante care să justifice abaterile României, iar riscurile fiscale pe termen mediu și lung sunt agravate.

Ultima fereastră de oportunitate

Comisia Europeană a lăsat deschisă posibilitatea evitării suspendării fondurilor, dacă România va adopta până la 30 iunie un pachet fiscal coerent, aplicabil imediat. Acesta ar putea fi luat în considerare la reuniunea EcoFin din 8 iulie, înainte de pauza de vară. Măsurile trebuie să fie suficient de solide pentru a corecta deficitul și a demonstra voință politică autentică în respectarea angajamentelor europene.

În lipsa acestui răspuns, România ar intra într-o nouă fază a crizei, marcată nu doar de pierderea sprijinului financiar european, ci și de o ruptură de încredere cu partenerii săi strategici din Uniunea Europeană.